Ucraina, miza „bătăliei pentru extindere“ de la Summitul NATO.
Preşedintele american George W. Bush a declarat ieri, la Kiev, că în timpul summitului care începe astăzi la Bucureşti va susţine apropierea Ucrainei şi Georgiei de NATO, prin includerea lor în Planul de acţiune pentru aderare (MAP), relatează agenţia AFP. „Merg la Bucureşti cu ideea de a obţine MAP pentru Ucraina şi Georgia. Ucraina vizează aprofundarea cooperării sale cu NATO prin intermediul MAP.
Ucraina a luat o decizie curajoasă, şi Statele Unite susţin cu tărie solicitarea dumneavoastră“, a declarat George W. Bush, în conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele ucrainean prooccidental, Viktor Iuşcenko. Ucraina şi Georgia sunt, momentan, angajate într-un „dialog intensificat“ cu Alianţa şi cer să participe la MAP, pentru a deveni astfel candidate oficiale la aderare. La Kiev, preşedintele Bush a ţinut să transmită un mesaj clar Moscovei, care se opune includerii celor două ţări în Planul de acţiune pentru aderare.
„Rusia nu va avea drept de veto asupra a ceea ce se va întâmpla la Bucureşti“, a precizat George W. Bush, excluzând orice „tocmeală“ cu Moscova. El a infirmat categoric o presupusă disponibilitate a Washingtonului de a renunţa la susţinerea pentru Georgia şi Ucraina, în schimbul acceptării de către Rusia a instalării de elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul Cehiei şi Poloniei.
Viktor Iuşcenko a prins aripi
Încurajat de preşedintele Statelor Unite, Viktor Iuşcenko s-a declarat încrezător în şansele Ucrainei de a-şi depune oficial candidatura pentru aderarea la NATO. „Sunt convins că vom obţine un semnal pozitiv la Bucureşti. Întrebat ce măsuri vor fi luate dacă Ucraina nu va obţine statutul de candidat oficial, Iuşcenko a fost categoric: „Nu va exista niciun «dacă». Va fi o victorie“.
Statele Unite, Canada, ţările baltice şi majoritatea foştilor sateliţi ai defunctei Uniuni Sovietice susţin primirea imediată a Ucrainei şi a Georgiei în MAP. Însă zece state membre ale Alianţei, inclusiv Germania, apreciază că nici măcar una dintre cele două ţări nu este încă pregătită pentru NATO. Pe de altă parte, populaţia este, de asemenea, divizată în privinţa eventualei aderări a Ucrainei la NATO, peste jumătate dintre respondenţi pronunţându-se împotriva acestui proiect, potrivit celor mai recente sondaje de opinie. Risc de „criză profundă“ Intrarea Ucrainei în NATO va provoca o „criză profundă“ a relaţiilor dintre Kiev şi Moscova, ceea ce va avea un impact negativ asupra securităţii europene, a declarat Grigori Karasin, adjunctul ministrului de externe rus Serghei Lavrov. „Dacă se va produce, aderarea Kievului la NATO va necesita o schimbare de priorităţi în realizarea securităţii noastre strategice“, a adăugat Karasin, într-un discurs susţinut în faţa deputaţilor ruşi.
Şi preşedintele Dumei (Camera inferioară a parlamentului), Boris Grizlov, s-a declarat împotriva intrării Ucrainei în Alianţă. „Apropierea NATO de frontierele noastre este inacceptabilă şi vom face tot ce ne va sta în putinţă pentru ca acest lucru să nu se întâmple“, a subliniat Boris Grizlov. Mesajul oficialilor ruşi a ajuns şi la urechile preşedintelui american, George W. Bush, care a ţinut să-i liniştească. „Nu trebuie să vă fie frică de aceasta, domnule Putin!“, i-a transmis Bush, de la Kiev, preşedintelui rus, referindu- se la primirea Ucrainei în NATO.
Însă ruşilor de rând începe să le fie frică de blocul politico-militar. „NATO a fost şi va rămâne mereu duşmanul nostru“, susţine Vladimir, un curier de 48 de ani, iar Elvira (22 de ani) adaugă: „Nu mi-e frică de NATO... pentru moment“.
DISCURS
Bush: „Rachetele iraniene ar putea atinge România“ George W. Bush va cere azi NATO să ducă până la capăt lupta contra teroriştilor din Afganistan şi va solicita Rusiei să sprijine apărarea antirachetă, în faţa unui posibil pericol reprezentat de Iran, care ar putea ameninţa cu rachetele sale România, întreaga Europă şi SUA, potrivit AFP. Declaraţiile, furnizate de Casa Albă, fac parte din discursul pe care preşedintele american îl va ţine în această dimineaţă în cadrul conferinţei de la Bucureşti, organizate de German Marshall Fund şi Chatham House.
„Azi, rachetele iraniene au capacitatea de a atinge Israelul şi Turcia, dar Teheranul încearcă să se doteze cu dispozitive care ar putea într-o zi să atingă România, iar mai târziu Statele Unite sau întreaga Europă“, va spune azi Bush. „Invităm Rusia să se alăture acestui efort depus de mai multe state pentru a apăra Rusia, Europa şi SUA împotriva unei ameninţări care ar putea apărea şi care ar putea să ne afecteze“, va adăuga acesta.
În privinţa Afganistanului, unde SUA încearcă să determine implicarea mai activă a aliaţilor europeni, Bush va vorbi despre pericolul reducerii presiunii, care le-ar permite extremiş tilor să instaleze pe teritoriul ţării şi să terorizeze poporul afgan. Cât despre priorităţile NATO, aşa cum vor fi ele exprimate în discursul de azi, acestea sunt anihilarea al-Qaeda şi a lui Osama bin Laden. (Adrian Cochino) SUMMITUL NATO ÎN PRESA INTERNAŢIONALĂ
La Bucureşti, se anunţă surprize şi dezbateri furtunoase
La Summitul NATO de la Bucureşti se anunţă dezbateri furtunoase, existând chiar riscul unei crize. Ucraina şi Georgia speră să primească undă verde pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, dar cele 26 de state membre sunt divizate în ceea ce priveşte cele două candidaturi, de care Moscova nici nu vrea să audă, comentează Radio France International. Rusia consideră aceste două state ca fiind încă în sfera sa de influenţă, astfel că acest subiect va fi unul extrem de delicat.
La summitul de la Bucureşti, cinci ţări, toate foste comuniste, vor urmări să intre într-o nouă etapă pe drumul aderării la NATO. Albania, Croaţia, Macedonia, Ucraina şi Georgia nu sunt cotate însă toate cu aceleaşi şanse. Pentru Albania şi Croaţia, situaţia pare să fie favorabilă. Cele două republici balcanice par să fie sigure de răspunsul afirmativ al celor 26 de state membre NATO, care le-ar aduce şanse considerabile să adere destul de rapid - în cel mult un an.
În ceea ce priveşte Macedonia, situaţia este mai delicată.Grecia nu vrea să audă de această candidatură atâta timp cât nu se va rezolva problema veche de 17 ani referitoare la numele fostei republici iugoslave. 50% şanse pentru Georgia şi Ucraina
Cât despre Ucraina şi Georgia, observatorii, citaţi de RFI, consideră că şansele pro şi contra sunt egale (50%- 50%). Apropierea lor de NATO va fi percepută de Moscova drept un gest ostil la adresa sa. În plus, chiar dacă nu adoptă un ton la fel de vehement ca Rusia, circa 10 state, în frunte cu Germania, nu privesc cu ochi buni candidaturile Ucrainei şi Georgiei.
Totodată, este greu de anticipat ce surpriză le pregăteşte occidentalilor preşedintele rus în exerciţiu Vladimir Putin, comentează publicaţia franceză „L’Express“. Aceasta cu atât mai mult cu cât Summitul NATO are loc în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două părţi pe fondul divergenţelor de opinie legate de Kosovo, livrările de gaze naturale şi a proiectului scutului american antirachetă. Bush, principalul vinovat
Dincolo de chestiunile legate de extinderea Alianţei, de scutul american antirachetă şi de viitorul NATO rămâne problema fierbinte a trupelor din Afganistan. Washingtonul, care are deja în teatrul de operaţiuni 15.000 de oameni sub mandat NATO, va trimite în această primăvară alţi 3.200. SUA cer şi un efort din partea aliaţilor. Însă se pune problema „al cui efort?“.
Britanicii sunt detaşaţi în Irak, germanii prezenţi în nordul Afganistanului nu se pot deplasa în sud, unde situaţia este critică, iar preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar putea anunţa la Bucureşti trimiterea unui efectiv de 1.000 de militari, însă, cel mai probabil, în estul ţării, pentru a-i ţine departe de punctele fierbinţi. De disensiunile din cadrul NATO legate de suplimentarea efectivelor din Afganistan este de vină, în mare parte, preşedintele american George W. Bush, comentează „The New York Times“.
După 11 septembrie 2001, aliaţii s-au oferit să susţină operaţiunile din Afganistan, însă Bush a insistat să desfăşoare operaţiunile fără acest ajutor. Ulterior, s-a răzgândit şi a lăsat în seama NATO uriaşa sarcină de a prelua luptele din Afganistan, după ce resursele americane au fost îndreptate către Irak. În acest timp, liderii europeni nu au reuşit să le explice cetăţenilor lor de ce Afganistanul nu este doar bătălia americanilor. (Andreea Romanovschi)