Tribunalul Neamț a decis ca un bărbat acuzat de crimă dublă să fie condamnat la închisoare pe viață. Crimele au avut loc în anul 2006, dar criminalul nu a fost prins decât în anul 2021. Judecătorul a ajuns la concluzia că bărbatul a comis cele două crime din simplul motiv că nu a putut trece peste o sentință de divorț.
Antonio Ilie Arhip a fost condamnat după ce a fost găsit vinovat că, în anul 2006, și-a ucis soția și fiica, în vârstă de doar cinci ani. La momentul respectiv, procurorii nu au reușit să afle amănunte legate de dispariția celor două persoane.
Abia după 15 ani, mai exact în anul 2021, a doua soție a lui Arhip a făcut un denunț penal împotriva acestuia, din care rezulta faptul că în curtea locuinței a găsit scheletul unui copil.
”În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului Arhip Antonio Ilie în esenţă că, la data de 08.12.2006, s-ar fi deplasat la domiciliul numitului ..., de unde a plecat împreună cu fosta sa soţie, Ursu Magdalena, şi fiica lor în vârstă de 5 ani, aducându-le pe acestea la locuinţa sa din oraşul Târgu Neamț, unde le-ar fi ucis şi ulterior ar fi ascuns cadavrele acestora, cadavrul victimei *** fiind identificat în urma efectuării de către organele de urmărire penală, la data de 19.10.2021, a percheziţiei domiciliare în curtea proprietate a lui Arhip Antonio Ilie din oraşul Târgu Neamț, îngropat la o adâncime de cca. 50 cm stabilindu-se că moartea a fost violentă, aceasta datorându-se unui număr de patru lovituri cu corp tăietor-înţepător în zona superioară stângă a toracelui, cadavrul victimei Ursu Magdalena nefiind identificat în perimetrul proprietăţii inculpatului”, se arată în rechizitoriu.
A primit închisoare pe viață
În timpul anchetei, Arhip nu a recunoscut acuzațiile care i-au fost aduse, și că cele două persoane, fosta soție și fiica lor, sunt plecate din țară. El a spus că s-a întâlnit de mai multe ori cu cele două, și că a primit chiar bani de la fosta soție pentru a se întreține.
După ce a fost descoperit cadavrul fetiței în propria curte, Arhip a schimbat ”placa” și a precizat că fosta soție a ucis-o pe fetiță, după care a fugit din țară, în Germania.
Nici această apărare nu a ținut, deoarece Interpol Germania și alte instituții judiciare din această țară au precizat că Magdalena Ursu nu a fost niciodată pe teritoriul acestui stat.
În sentința de condamnare la închisoare pe viață se arată că Arhip nu a putut accepta că fetița va fi crescută de fosta soție, ca urmare a deciziei unui judecător.
”Inculpatul a comis fapta ce a avut ca urmare decesul celor două victime, iar acest lucru s-a făcut cu intenţie directă, pe fondul incapacităţii de a accepta că minora i-a fost dată în grijă fostei soţii, urmând să locuiască împreună cu aceasta, respectiv a pierderii controlului asupra posesiunii sale reprezentată de minoră şi în condiţiile afecţiunilor medicale de natură psihiatrică şi a indeciziei victimei Ursu Magdalena de a rămâne (împreună cu minora) să locuiască cu el. Intenţia directă se deduce din zona corporală în care a fost lovită victima minoră, de instrumentul vulnerant folosit (un obiect tăietor înţepător), de numărul mare de lovituri precum şi de intensitatea acestora”, se arată în sentință.
O persoană cu o stimă de sine exagerată
În dosarul de omor, judecătorii au decis ca Arhip să fie supus unei expertize psihiatrice care să ateste dacă a avut sau nu discernământ.
Concluzia psihologilor este că bărbatul are anumite tulburări de personalitate.
”Este o persoană care devine dominatoare pe măsură ce este confruntat, greu cooperant, cu o atitudine demonstrativă şi teatrală, egocentric, cu o stimă de sine exagerată, cu o capacitate de manipulare mare şi toleranţă redusă la frustrarea de a fi contrariat, având un comporrtament agresiv chiar şi cu membrii comisiei care insistă să răspundă punctual, cu o dispoziţie iritabilă, irascibilă pe fondul stimei de sine gonflate, etalând trăsături de personalitate antisocială şi narcisistă în dorinţa de a acapara discursul şi a-l conduce în sensul poziţionării sale într-o lumină favorabilă. S-a mai concluzionat că prezintă elemente paranoide evidente, ce izvorăsc din teama de a pierde controlul, elemente ce pot induce în eroare în stabilirea unui diagnostic psihic”, se mai arată în sentința Tribunalului Neamț.