Miliardele europene intra in Romania cu intarziere, din cauza birocratiei.
Desi a trecut mult-asteptatul 1 ianuarie 2007, momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile comunitare sunt la fel de inaccesibile ca si inainte de aderarare. Din cauza ca institutiile responsabile de alocarea banilor de la UE s-au schimbat, iar noii administratori ai fondurilor nu au terminat cu definirea procedurilor de finantare a proiectelor.
De altfel, Sebastian Vladescu, seful finantelor - institutia care va monitoriza si controla modul in care sunt cheltuite sumele - a recunoscut ca primii bani europeni vor intra in Romania in cea de-a doua jumatate a lui 2007, din cauza birocratiei - atat cea de la Bucuresti, cat si cea de la Bruxelles.
Fondurile comunitare, care vor depasi 16 miliarde de euro pana in 2013, vor avea drept sursa trei institutii europene - fondul de dezvoltare regionala, cel social si cel de coeziune. Banii sunt destinati regiunilor subdezvoltate, unde produsul intern brut pe locuitor este mai mic de 75% din media UE. In Romania, cele mai dezvoltate zone sunt Bucuresti - Iflov si Vest, care au un produs pe locuitor aproape dublu fata de Moldova.
Nu se stiu procedurile
Robinetul banilor de la UE va putea fi deschis abia in momentul in care fiecare dintre institutiile responsabile de administrarea fondurilor va publica „ghidul solicitantului de fonduri”. Insa, in momentul de fata, mare parte dintre acestea n-au finalizat nici macar faza preliminara: cea de redactare a programului-complement.
Acesta traduce obiectivele strategice in operatiuni concrete finantabile din bani europeni. De exemplu - obiectiv: cresterea potentialului IT al companiilor, masuri operationale: finantari acordate autoritatilor locale pentru racordarea la internet in banda larga. Programul-complement mai stabileste ce trebuie sa faca fiecare organism in parte.
In ghidul solicitantului, cei interesati de banii europeni vor gasi informatii cum ar fi ce fel de proiecte sunt finantabile si cu cat, care este cofinantarea, ce conditii trebuie sa indeplineasca beneficiarii si ce documente trebuie depuse.
Este de asteptat ca procedurile sa semene cu cele dupa care s-au desfasurat si programele PHARE si SAPARD, ceea ce inseamna ca se vor cere business-planuri, studii de fezabilitate si evaluari. Cofinantarea este de minimum 15% pentru fondurile de dezvoltare si de 20% pentru cele de coeziune.
Banii se vor da prin ministere
Daca inainte de 1 ianuarie de alocarea banilor se ocupau organisme specializate pe fiecare tip de programe - agentia SAPARD, agentiile de dezvoltare regionala in cazul programelor PHARE - de acum vor exista mai multe organisme care vor imparti banii din acelasi fond.
De banii pentru coeziune se va ocupa Ministerul Transporturilor, dar si Ministerul Mediului, iar proiectele vor fi ori construirea si reabilitarea drumurilor, ori accesul la canalizare, alimentare cu apa. Fondurile de dezvoltare regionala vor fi alocate prin trei ministere. Daca e vorba despre programe de crestere a competitivitatii, cei interesati se pot adresa ori institutiilor specializate din subordinea Ministerului Economiei (pentru eficienta energetica si asistenta pentru IMM-uri), ori Ministerului Educatiei, daca e vorba despre cursuri, ori Agentiei Nationale de Turism. Fondul finanteaza si dezvoltarea infrastructurii.
Daca este vorba despre drumuri, banii vor fi impartiti de Ministerul Transporturilor, in timp ce pentru proiecte de canalizare sau alimentare cu apa, institutia responsabila va fi Ministerul Mediului.
De fondurile sociale - cum ar fi cele pentru crearea de locuri de munca - se va ocupa Ministerul Muncii. Uniunea Europeana va finanta si proiecte transfrontaliere - cum ar fi securizarea granitelor, de alocarea acestora urmand sa se ocupe Ministerele Apararii si Ministerul de Interne.