Încă unul dintre ținuturile mândre ale moldovenilor pierdut de România

Încă unul dintre ținuturile mândre ale moldovenilor pierdut de România

Județul Soroca și-a luat numele de la orașul de reședința, crescut la adăpostul stravechii cetăți a lui Ștefan cel Mare.

Târgurile în schimb au un aspect evreiesc, începând cu capitală județului, unde elementul evreesc predomină. Mulți evrei se ocupă și cu agricultură, alături de moldoveni.

Județul suferă din lipsa de șosele și cai ferate, ceea ce păgubește mult locuitorilor care și-ar puea exportă fructele, vinurile, grânele în Polonia sau în alte țări, ori regiuni ale țării.

Sub vechiul regim Nistrul era navigabil, și produsele sorocene luau calea apei pâna la Cetatea – Albă și Marea Neagră.

Ne puteți urmări și pe Google News

În afară Nistrului, fluviu navigabil, toate apele județului sau scad sau seacă în timpul verii. Rautul, Cubolta, Cainaru sunt cele mai importante.

Pe culmea înaltă dinspre Nistru, se mai păstrează foarte puține și mult reduse ca întindere păduri de stejari ; restul, adică aproape tot cuprinsul ținutului, este o regiune de stepă cu ierburi înalte, azi înlocuite însă cu cereale în cea mai mare parte.

În județul Soroca se găseau în anul 1935:

Cai 57.030, boi 63.041, oi 142.641, capre 971, porci 60.949, stupi sistematici 9.533, stupi primitivi 4.800.

Principala industrie a județului este cea alimentară, care a fost reprezentată în anul 1936 prin 171 mori, 119 fabrici și preșe de ulei, 2 fabrici de bomboane, 2 de spirt, 1 fabrică de bere.

Cea mai importantă dintre întreprinderi este Fabrică de Spirt „Mândâc” din comuna Mândâc, cu un capital investit de 5 milioane lei. În anul 1935 industria alimentară numără un total de 28 întreprinderi, de la 5 H.P., sau la 20 lucrători în sus, dintre care 8 au fost închise.

În județ se mai află 8 fabrici de săpun și 6 fabrici de cărămidă.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric