Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis astăzi în judecată încă un torţionar din închisorile comuniste. Marian Petrescu (86 de ani) a fost commandant al Penitenciarului Galaţi în perioada 1 februarie 1959-12 iunie 1961 şi, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, se face vinovat de moartea a 104 oameni.
Parchetul îl acuză pe acesta de săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase la adresa deţinuţilor politici anticomunişti. Declaraţiile foştilor deţinuţi la adresa sa sunt şocante. “Ne duceau la anchetă şi vroiau să spui ce doreau ei. Dar eu nu am răspuns cu nimic. Mi-au dat dantura jos. Bătaie! În anchetă ne-au zăpăcit cu bătaia. Nu puteam să-mi ţin maxilaru, rămâneam cu gura aşa, deschisă. Mi-o îndreptam! Aşa bătaie luam. Păi vreo două săptămâni am fost bătuţi în continuu. Şi de două ori pe zi te scotea la anchetă să recunoşti ce vroiau ei”, îşi aminteşte Teofil Vasile (86 de ani), unul dintre foştii deţinuţi.
Din mecanic a ajuns şef de penitenciar
Marian Petrescu era mecanic ajustor în uzina Laminorul din Capitală când a fost incorporate, în decembrie 1950, şi trimis la Şcoala militară de ofiţeri Radna nr. 2. A fost selecţionat apoi pentru Şcoala de ofiţeri MAI Câmpina. În 1954 devine şef secţie şi regim la Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă. În 1954 era locţiitor al şefului Serviciului Pază şi Regim din Direcţia Închisori şi Penitenciare (UM 0618 Bucureşti). În octombrie 1956, Marian Petrescu este numit comandant al Coloniei de Muncă Roznov/formaţiunea 0692, până la 1 martie 1957, apoi a îndeplinit funcţiile de comandant la Colonia de Muncă Bârcea Mare/formaţiunea 0691 (1957-1958), comandant la Colonia de Muncă Berteşti/formaţiunea 0935 (1958-1959), comandant la Penitenciarul Galaţi (1959-1966); şef al Serviciului Pază şi Regim din Direcţia Pază şi Regim a DGPCM/DGP (1966-1972), comandant la Penitenciarul de Minori Bucureşti (1972-1973), comandant al Penitenciarului Ilfov (1973-1977), locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Penitenciarul Bucureşti (1977-1979). A fost decorat cu mutiple distincţii în anii 1963-1972, inclusiv cu Ordinul „Pentru Servicii Deosebite Aduse în Apărarea Orânduirii Sociale şi de Stat“ (1964).