Înalta Curte și CCR, decizii cruciale sau noi amânări?

Pe un fundal electoral mai tensionat ca niciodată, cea din urmă săptămână ce prefațează alegerile europarlamentare debutează cu o zi de-a dreptul „nebună”, care, cel puțin teoretic, ar putea detona o serie de bombe veritabile cu efecte greu de prevăzut în aritmetica actualelor jocuri și ciocniri politice.

Mai exact, ne referim la mult așteptatul verdict definitiv în deja celebrul dosar vizând angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, verdict ce ar putea pune punct, de o manieră brutală, carierei politice a lui Liviu Dragnea, sau, deopotrivă, l-ar putea achita, ceea ce i-ar încărca bateriile și l-ar transforma în exact ceea ce visează: să devină prezidențiabilul PSD, deși toate sondajele deferite publicității îl cotează cu un jenant 7-10% în preferințele de vot. Ca de fiecare dată când Dragnea e așteptat în fața instanței, toți ochii vor fi ațintiți pe Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR și completurile de 3

Tot astăzi, judecătorii Curții Constituționale se reunesc în ședință pentru a tranșa un alt punct de foc pe ordinea zilei: decizia privind completurile de 3 judecători, speță ajunsă sub lupa CCR în urma sesizării deputatului PSD Florin Iordache. Un lucru e cert: indiferent de natura verdictului, având în vedere contextul electoral – ce abundă în tensiuni fără precedent în ceea ce privește europarlamentarele –, verdictul va presupune un potențial de-a dreptul incendiar, care ar putea arunca în aer scena politică. Să nu uităm că, tot astăzi, este adus fugarul Radu Mazăre în România, iar primul său drum va fi direct la arest.

Noi amânări?

De notat că, de-a lungul ultimelor două săptămâni, numeroși analiști, politologi, politicieni (indiferent de culoarea politică) au avertizat că este puțin probabil ca judecătorii CCR și cei ai Înaltei Curți de Casație și Justiție să dea verdictele mult așteptate astăzi, în pofida tergiversărilor anterioare, fiind previzibile două noi amânări, întrucât deciziile în cauză pot avea un impact decisiv atât asupra rezultatelor alegerilor europarlamentare, cât și în ceea ce privește succesul sau eșecul referendumului organizat de președintele Klaus Iohannis.

Cum s-a fript Iohannis

Din rațiuni de ordin strategic, și șeful statului plănuia să își facă simțită prezența pe 20 mai, când intenționa să găzduiască ceremonia privind „Anul omagierii victimelor comunismului”, dar Iohannis a renunțat la proiect chiar zilele trecute, în urma multiplelor acuzații care-i imputau faptul că intenționează să folosească din punct de vedere electoral memoria martirilor Revoluției. „Pentru a elimina orice fel de suspiciune cu privire la asocierea Revoluției Române cu perioada electorală în care ne aflăm în prezent și din profund respect pentru toți cei care au luptat pentru democrație și libertate în anii tiraniei comuniste, președintele Klaus Iohannis a decis să amâne evenimentul pentru o dată ulterioară”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

 

105 ani de la nașterea Seniorului Coposu

De notat că, tot astăzi, se împlinesc nu mai puțin de 105 ani de la nașterea Seniorului Corneliu Coposu (foto), secretar personal al lui Iuliu Maniu, fost deținut politic pentru 17 ani și simbol al PNȚ, înainte și după 1990. Corneliu Coposu s-a născut în localitatea Bobota, Sălaj, la 20 mai 1914, fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu, doctor în teologie, prieten şi colaborator al fruntașului ţărănist Iuliu Maniu, unul dintre făptuitorii Marii Uniri (exterminați, cu mici excepții, în iadul temnițelor comuniste).