Înalt Prea Securistul Arhiepiscop Pimen

Înalt Prea Sfinţitul Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădă- uţilor, îngroaşă, de ieri, rândul foş- tilor colaboratori ai Securităţii cu patalama de la CNSAS. Cu un vot strâns, Colegiul CNSAS a decis că ÎPS Pimen a făcut poliţie politică, furnizând, încă din anii ’70, informaţii mai întâi pentru Securitate, cu numele de cod „Sidorovici“, apoi pentru Direcţia de Informaţii Externe, pentru care semna „Petru“. Tot ieri, a fost respinsă şi contestaţia Episcopului de Alba-Iulia, Andrei Andreicuţ, la decizia similară a Colegiului de la începutul lunii septembrie. Lăudat pentru lipsa „elementelor mistice“ După mai multe săptămâni de amânare a dosarelor preoţilor pe motiv că înalţii ierarhi ortodocşi au refuzat, repetat, audierile la CNSAS, decizia de colaborare cu Securitatea în cazul ÎPS Pimen era iminentă, susţin mai mulţi membri ai Colegiului. Probatoriul „destul de voluminos“, definitivat deja de mai bine de o lună, dă, potrivit acestora, indicii clare despre o colaborare îndelungată într-o primă etapă cu Securitatea, care l-a propulsat ulterior spre DIE. Racolat în vremea când era ghid la Mănăstirea Putna, unde a fost stareţ (1957-1961) şi apoi muzeograf (1964- 1974), Pimen primea frecvent aprecieri din partea ofiţerului de Securitate căruia îi raporta ca sursă. Într-un raport aflat în arhivele CNSAS, ofiţerul îl remarcă pentru faptul că, „spre deosebire de ceilalţ i“, nu foloseşte „elemente mistice“ atunci când le prezintă mănăstirea turiştilor, adesea străini. „Petru“, note despre diaspora De la Putna, Pimen pleacă în scurt timp stareţ la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ (1974-1977), perioadă petrecută, de fapt, mai mult în Germania, la Köln, unde este trimis la studii (1976-1977), tot cu acordul Securităţii. Recomandarea fostei poliţii politice i-a folosit lui Pimen Zainea, potrivit unor surse din CNSAS, şi la momentul trimiterii sale în 1977 la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Statele Unite ale Americii şi a Canadei, iar din 1978 până în 1979 - ca reprezentant al Patriarhiei Române din Ierusalim. Informaţiile transmise DIE din Occident îi vizează pe preoţi, dar mai ales pe românii din diaspora. Într-una dintre note, Pimen dă detalii despre un român cu care spune că a stat de vorbă, concluzionând că acesta „îşi iubeşte ţara, dar nu-i iubeşte pe conducători“. Întors în România, devine Episcopvicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul „Suceveanul“, şi apoi Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la nicio lună de la Revoluţie. Pimen Zainea a avut o relaţie apropiată atât cu Teoctist Arăpaşu, încă de pe vremea când era Mitropolit al Moldovei, cât şi cu predecesorul său la Patriarhie, Iustin Moisescu. Pimen este al treilea ierarh deconspirat, după ÎPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, şi ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul de Alba-Iulia. ÎN AŞTEPTARE Următorul val: PS Calinic şi PS Timotei Episcopul de Argeş, Calinic Argatu, şi Episcopul de Arad, Timotei Seviciu, sunt ierarhii ortodocşi care îşi aşteaptă rândul la CNSAS. Colegiul a amânat ieri pentru şedinţa viitoare luarea unor decizii în aceste două cazuri în care probatoriile sunt deja definitivate. Dacă, potrivit unor surse citate de Mediafax, PS Calinic, al cărui nume conspirativ era „Zamfir“, ar avea în dosar un angajament, note informative şi mărturii ale unor ofiţeri despre buna sa colaborare, PS Timotei, cunoscut în arhive cu numele „Radu Viorel“, a avut cu precădere misiuni în străinătate. Pe masa de lucru a CNSAS se află în continuare şi cazul lui ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, unul dintre cei mai aprigi contestatari ai deconspirării preoţilor.

Seicii AU UMPLUT-O DE BANI pe Simona Halep! Ce SUMA URIASA a incasat pentru FINALA de la Doha

• Comenteaza
• Nota comentarii
• Politica copyright