Coaliția aflată la guvernare, PSD-ALDE, s-a dovedit extrem de generoasă: creșteri de salarii, de pensii, dar consideră că pentru un copil sunt suficienți 18 de euro pe lună, în cazul celor care au peste 2 ani. Din 2017 a început să promită creșterea alocației. Când proiectul de lege a fost supus la vot, l-au respins. Unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Robert Sighiartău s-a declarat dezamăgit de rezultat. „Senatorii au votat cu cinism împotriva copiilor, fără niciun argument. Au tăcut şi au votat pe furiş. Am depus anul trecut la Camera Deputaţilor două propuneri legislative care vizează creșterea alocației pentru copii și indexarea alocației cu rata inflației. Am adus argumente demografice pentru susţinerea acestor propuneri şi am prezentat un calcul pentru a se cunoaşte şi impactul bugetar. Cred că primul program pentru familii trebuie să fie acesta, fiindcă îi vizează pe toţi copiii din România şi este unul activ, unul social şi unul necesar”, a declarat, duminică, Sighiartău. Acesta speră că în Camera Deputaților se va da un vot pozitiv.

 

În țările UE, cea mai mică alocație este de 100 de euro

România este la coada clasamentului din Uniunea Europeană în privinţa cuantumului alocaţiei. Cele mai mari alocaţii sunt în Olanda: 273 de euro. Pe locul al doilea, se află Italia, cu 258 de euro. În Suedia alocaţiile variază între 120 euro şi 218 euro pentru un copil, în funcţie de numărul de minori din familie. Germania plăteşte câte 164 euro, iar în Finlanda pornesc de la 104 euro pe lună pentru primul copil şi ajung până la 189 de euro pentru al cincilea.

 

Impact bugetar

Am contactat senatori ai celor trei formațiuni care au votat împotriva proiectului de lege, dar nu au reușit să dea detalii legate de opțiunea lor sau au motivat că erau antrenați în discuțiile de la buget și nu au fost în sală la vot.

Propunerea de majorare a alocațiilor a fost avizată favorabil de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ. Guvernul a propus, în punctul de vedere, respingerea propunerii pe motiv că impactul bugetar ar fi de 0,31% din PIB, dar şi pentru că ar crea un vid legislativ, respectiv că propunerea nu prevede majorarea alocaţiilor şi pentru copii cu handicap.

 

Te-ar putea interesa și: