În loc să pregătească țara pentru Criză, Klaus Iohannis s-a jucat de-a anticipatele

În loc să pregătească țara pentru Criză, Klaus Iohannis s-a jucat de-a anticipatele

Adresîndu-se națiunii prin intermediul unei video conferințe cu prefecții Klaus Iohannis a declarat joi, 19 martie 2020 despre Criza Coronavirus din România:

Printre altele, Ludovic Orban s-a referit la două mari probleme cu care se confruntă România la vreme de Coronavirus, date pe față în ciuda ceaușismului definitoriu pentru regimul Iohannis din aceste zile (ascunderea realității și pedepsirea celor care dezvăluie adevărul, înfrumusețarea realității astfel încît ca și în ultimii ani de domnie ai lui Nicolae Ceaușescu între realitate și prezentarea ei de către Putere e o prăpastie: prăpastie între numărul real de infestări și numărul dat publicității zilnic; prăpastie între dotarea materială a spitalelor și prezentarea ei în cuvîntările ștabilor):

 „Repet din nou afirmaţia: stocurile existente prin lege, care ar fi trebuit asigurate prin prevederile legale pentru a fi pregătiți pentru combaterea unei epidemii, erau zero. Practic, a trebuit să ne descurcăm, să facem față unei situații în care a trebuit să facem niște achiziții pentru a compensa absența stocurilor care ar fi trebuit constituite pentru a preveni și pentru a putea interveni eficient în cazul apariției unei epidemii. (...)

În perioada următoare am solicitat ministrului Sănătății, ministrului Afacerilor Interne și celorlalți miniștri implicați o mobilizare și mai bună, întărirea capacității direcțiilor de sănătate publică. Trebuie să vă spun că am găsit direcțiile de sănătate publică aproape în moarte clinică – un număr foarte mic de angajați, neglijate de guvernanții care au fost pînă la noi şi am dispus măsuri pentru întărirea capacității direcțiilor de sănătate publică.”

Ne puteți urmări și pe Google News

Las la o parte iresponsabila campanie electorală dusă de premier prin atacarea guvernării anterioare, PSD, lecție dată lui Marcel Ciolacu, aflat în acest zile prăbușit într-o bunătate dostoievskiană față de putere, campanie iresponsabilă, pentru că nu e vremea acum de răfuieli politice, de exploatarea Crizei pentru a mai obține o ciozvîrtă electorală.