Aflată la 20 de km de Sighetu Marmației și la 40 de Vișeu, unde celebra mocăniță face furori printre turiștii care călătoresc pe Valea Vaserului, lăcașul este un important popas pentru vizitatorii obișnuiți sau pentru credincioșii care ajung în Maramureșul Istoric.
Localitatea Bârsana, cu mănăstirea care îi poartă numele, se află pe Valea Izei, zonă unde oamenii mai vin îmbrăcați la slujba de duminică în costume populare. Pentru un turist care nu a văzut așa ceva decât la târgurile de folclor, poate fi o experiență nemaipomenită. Femeile vin îmbrăcate în straie populare maramureșene, în culori stridente, și încălțate cu opinci. Bărbații nu se lasă nici ei mai prejos și poartă celebrele clopuri maramureșene care pot fi cumpărate de peste tot dar și niște bunde din lână de oaie de toată frumusețea.
Mănăstirea de la Bârsana a fost construită de localnici doar din lemn, iar despre biserica ansamblului monahal se spune că este cea mai înaltă din Europa. În interior, pictura a fost realizată în stilul de acum 600 de ani, de când datează istoric mănăstirea, numele sfinților sau a scenelor din Biblie fiind scrise în alfabetul chirilic. „Am vrut să păstrăm totul așa cum a fost în vechea biserică din lemn”, spune una dintre călugărițele care se află în apropierea muzeului mănăstirii.
De altfel, la Bârsana totul este construit din lemn: de la poarta de intrare, în celebrul stil maramureșean, și până la ultimul detaliu arhitectural. Moroșenii sunt oameni mândri, așa că nu s-au lăsat până nu au ridicat în incinta complexului monahal o biserică din lemn, care are 56 de metri înălțime, fiind considerată una din cele mai înalte din Europa. Oamenii care vin să dea slavă lui Dumnezeu se închină înaintea icoanelor, după care încep să „inspecteze” biserica. Curtea mănăstirii este foarte mare și, peste tot, călugărițele au plantat flori. În mijlocul curții a fost construit un altar de vară, unde preotul oficiază slujbele religioase în zilele de sărbătoare sau în zilele de duminică.
Complexul monahal mai conține Stăreția, Casa Voievodală, Casa Maicilor, Muzeul de icoane și carte veche. Evident, toate construite din lemn în cel mai frumos stil maramureșan și într- o arhitectură de bun simț. „Vin foarte mulți oameni care participă la slujbele religioase. De curând, mănăstirea a intrat în circuitul turistic religios, iar vara avem și câteva autocare de turiști în fiecare zi”, spune stareța mănăstirii, Filofteia, o femeie hotărâtă care se trage dintr-un sat din apropierea orașului Gherla. De altfel, fără o mână de fier nu s-ar fi putut construi ceea ce azi se poate vedea la Bârsana. Totul este gândit logic și simplu. La intrarea în mănăstire a fost construită o parcare încăpătoare. „Omul vine la noi, parchează, se roagă la mănăstire, vizitează muzeul, iar la plecare poate să și poposească pentru câteva minute pentru a servi masa”, mai spune stareța.
Ce poți face în zonă
● La Sighet, turiștii pot vizita celebrul Muzeu Memorial care se află în fosta închisoare unde, după instaurarea regimului comunist, au fost închiși lideri politici și militari ai României interbelice. La 15 kilometri de Sighet se află localitate Săpânța, unde turiștii pot vizita celebrul cimitir vesel.
● La zece kilometri de Bârsana se află stațiunea Ocna Șugatag, unde există mai multe baze de tratament în care poți să urmezi cure cu apă termală sărată.
● La Vișeul de Sus, în fiecare dimineață, la ora nouă, mocănița cu vagoane turistice pleacă pe un traseu care parcurge 20 de kilometri pe Valea Vaserului. În apropiere se află și stațiunea turistică de iarnă de la Borșa, unde există mai multe pârtii de schi.
● De la Cluj Napoca la Bârsana poți să ajungi pe două trasee. Primul: Cluj Napoca - Baia Mare - Baia Sprie - Budești - Ocna Șugatag - Bârsana. Al doilea: Cluj Napoca - Dej - Beclean - Salva - Săcel (spre Sighetu Marmației) - Bârsana.
● În zona Bârsana există mai multe pensiuni de trei margarete, care oferă condiții foarte bune de cazare, la prețuri cuprinse între 70 și 100 de lei.