SUA raman pe primul loc in preferintele absolventilor romani de liceu. Dar, mai nou, multe universitati din UE au oferte interesante. In timp ce Ministerul Educatiei inoata in haos, universitatile romanesti pierd competitia cu cele din Occident.

Studiile in strainatate ofera o multitudine de oportunitati. Dar visul de a invata carte intr-un sistem educational performant costa mult.

Facultatea din Romania nu se compara cu studiile „afara”, spun studentii care au avut ocazia sa  invete in universitati din strainatate si cei care ravnesc la o bursa. Specializarile, modul interactiv de predare, experienta profesorilor, accesul nelimitat la surse de informare, conditiile de cazare, masa si divertisment, precum si experientele multiculturale atrag multi studenti romani peste granite.

Silvia Marin, din Slobozia, este studenta din 2006 la Colegiul Mount Holyoke, din Massachussetts, SUA. In primul an, taxa a fost de 47.000 de dolari, din care familia sa a platit 835 de dolari, restul fiind acoperit de colegiu. Anul acesta, taxa se va apropia de 50.000 de dolari, dar colegiul va achita cea mai mare parte din suma, ca si pana acum.

Silvia mai are de invatat inca trei ani la Mount Holyoke. Dupa mai multe cautari pe internet si discutii cu studenti care cunosteau colegiul, dupa toata tevatura completarii dosarului si procurarii vizei pentru Statele Unite, ea considera  acum ca toate eforturile au meritat, inclusiv cele financiare: „Sistemul educational este foarte diferit de cel din Romania, iar libertatea de a-ti alege cursurile si specializarea poate constitui atat un avantaj (pentru cei care nu vor sa studieze dupa o programa fixa si relativ rigida), cat si un dezavantaj (un student poate alege cursuri foarte usoare, ajungand ca la sfarsitul facultatii sa nu aiba o pregatire concreta, care sa poata fi aplicata intr-un domeniu anume)”, explica ea. Decizia de a pleca in America a fost determinata in primul rand de modul flexibil in care ea poate decide ce, cum si cat vrea sa studieze.

Scoli care merita toti banii

Si studentii romani care merg la studii in Europa sunt multumiti ca au sansa de a invata in strainatate, chiar daca asta implica un efort financiar considerabil. Cea mai ieftina si mai comoda varianta o constituie bursele pentru studii in strainatate, care acopera integral sau in mare parte taxele universitare.

In februarie 2006, Simona Ilie, din Galati, a avut sansa de a pleca la studii in Italia. Ea a beneficiat de o bursa de limba engleza la Scoala Superioara de Limbi Moderne pentru Traducatori si Interpreti din cadrul Universitatii din Trieste. „Garantat, a meritat toate eforturile. Acum gandesc mult mai pozitiv, sunt mult mai increzatoare in viitorul meu. Nu mai accept sa fiu platita slab, pretentiile mele au crescut, iar la interviuri conteaza ca ai fost intr-un mediu strain si ca te-ai adaptat acolo”, spune ea.

Simona nu a platit studiile si a primit bani si pentru chirie. Intrucat atunci cand era la studii inca exista obligativitatea sumei minime de 1.000 de euro, ea a folosit acesti bani pentru cheltuielile curente. „Mancarea costa minimum 20 de euro pe saptamana. Cartile, daca ai noroc sa prinzi reduceri le gasesti la 3-6 euro, dar pot depasi si 10-30 de euro. Un dictionar italian-englez de business costa 50 de euro”, spune ea.

Denisa Morariu, din Pitesti, este studenta la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti si a primit o bursa Erasmus de cinci luni pentru un curs de comunicare la Bruxelles. „In total, studiile costa cam 1.000 de euro pe luna. In primele trei luni primesc 300 de euro pe luna, iar in ultimele doua luni voi plati integral cursul. Cazarea costa in jur de 350 de euro, dar in total mancarea, transportul, cartile si alte cheltuieli costa cam 1.000 de euro lunar”, spune Denisa.

Pitesteanul Bogdan Boaba a obtinut o bursa Erasmus oferita de ASE si urmeaza sa plece in aceasta saptamana la Orleans. Studiile sunt gratuite, iar cazarea in caminul facultatii costa 210 euro, mai putin decat cei 325 de euro pe care Bogdan ii primeste prin bursa pentru a-si achita o camera.

„Stiu de la cei care au fost inaintea mea ca ai nevoie de aproximativ 600 de euro pe luna pentru un trai decent”. Cursurile dureaza de dimineata pana seara, asa ca el nu va putea sa munceasca pentru a face rost de acesti bani, ci ii va primi de-acasa.

Aceleasi drepturi, aceleasi costuri

Statutul de comunitari le confera acum studentilor romani aceleasi drepturi pe care le au toti studentii din Uniunea Europeana care vor sa studieze intr-o alta tara membra. De exemplu, pentru a invata la prestigioasa Oxford University, un student din Romania trebuie sa achite o taxa de 6.926-7.810 euro, valabila si pentru studentii britanici ori din alte state UE.

La Cambridge, taxele variaza intre 4.863 si 6.484 euro pe an. La toate acestea se adauga insa celelalte cheltuieli - cazare, masa, carti, transport, divertisment. In Cambridge, suma necesara pentru a trai si a studia in anul universitar 2007-2008 este estimata la 9.947 euro, dar poate ajunge si pana la 11.789 de euro.

La Oxford, in 2006-2007, costurile totale au fost de 9.062 euro pe an. Din aceasta suma, 4.420 de euro asigura cazarea 27 de saptamani (cu o posibila variatie de 295 de euro in plus sau in minus), 1.915 euro costa masa in cantinele colegiilor, iar 2.431 de euro acopera cheltuielile pentru haine, carti si divertisment.

Este posibil ca studentii de la Oxford sa locuiasca un an sau doi in afara campusului, ceea ce implica inchirierea unui apartament sau a unei case, de obicei impreuna cu alti studenti. In medie, chiria in Oxford costa intre 370 si 670 de euro pe luna, excluzand facturile de utilitati.

Inainte de a aplica pentru Oxford, cei interesati trebuie sa caute informatii despre cazare, intrucat unele colegii au acorduri proprii cu unitati de cazare din afara campusului sau platesc partial ori integral chiria. Colegiile Universitatii Oxford asigura trei mese zilnic si se poate plati in diferite moduri. In unele cantine se face un fel de abonament, in altele platesti  ceea ce mananci la fiecare masa, iar in alte unitati se aplica ambele variante.

La Oxford, studentii nu trebuie sa cheltuiasca mult pe carti, intrucat biblioteca Bodleian detine drepturi de copyright si poate furniza o copie pentru fiecare carte sau periodic publicat in Marea Britanie si Irlanda. Colegiile au propriile biblioteci si, daca nu au titlul cautat, il pot procura la cerere.

Visul american

Peste Ocean, taxele universitare sunt mult mai mari. „O facultate poate costa intre 10.000 si 50.000 de dolari pe an, in functie de tipul ei (de stat sau privata), daca are afiliere religioasa (acestea sunt sponsorizate, iar costurile sunt mai mici) si de unde este studentul (facultatile de stat au „preturi” mai mici pentru studentii din acelasi stat si taxe mai mari pentru cei din afara, inclusiv studenti internationali).

O universitate de stat, de exemplu Umass Amherst, are o taxa de scolarizare mai mica, iar bugetul total ajunge la aproximativ 30.000 de dolari. Mai exista si optiunea pentru „Community College” (colegii comunitare), la care sunt studenti extrem de saraci sau care nu au fost admisi in alta parte, unde nu exista taxe pentru masa si cazare intrucat nu au un campus propriu-zis, iar studentii vin doar pentru ore si de obicei platesc taxe de scolarizare in functie de numarul de credite pe care il iau in semestrul respectiv”, explica Silvia Marin, de la Mount Holyoke College, Massachussetts.

E mai bine sa alegi un colegiu mai mic sau o universitate celebra? Silvia Marin este de parere ca „un colegiu poate fi ales din mai multe motive, dar daca esti international si nu ai resursele financiare sa achiti taxa intreaga, esti constrans sa te limitezi doar la cele care ofera pachete financiare pentru internationali si  care, de obicei, sunt in numar redus si  foarte competitive.

De cele mai multe ori, acestea sunt private. Unele facultati au o contributie familiala de minimum 10.000 de dolari (exemplu Hampshire College, altele nu au minim)”. In opinia Silviei Marin, decizia depinde in functie de tipul de personalitate al fiecaruia.

„Colegiile private care dau pachete financiare internationalilor sunt „liberal arts”, adica formeaza studentul intr-un anumit domeniu, dar ii ofera si o cultura generala, intr-un mediu „liberal”, cu clase mici, de cate 8-12 studenti. Studentul poate porni „indecis” si are aproximativ doi ani sa exploreze diverse cursuri pana sa-si aleaga specializarea finala. Universitatile sunt impartite de obicei in „colegii” de specialitate (inginerie, arte), iar clasele sunt mari, chiar si cu 100 sau mai multi elevi.

Studentii interactioneaza cu asistentii profesorilor, pe cand cei din colegii primesc multa atentie din partea profesorilor, asistentii fiind in numar limitat, iar cursurile nu se predau ca in universitati. Eu, personal, vad mai multe avantaje la un colegiu, dar acest lucru nu este un adevar universal valabil”, spune romanca de la Mount Holyoke College.

Scoala plateste pentru studentii eminenti!

Toate universitatile de top din Europa si din Statele Unite acorda burse, imprumuturi avantajoase sau alte forme de ajutor pentru cei care nu-si pot acoperi in intregime costurile. De exemplu, doua treimi dintre studentii de la Harvard primesc sprijin financiar din partea facultatii. Harvard a acordat in anul universitar 2004-2005 ajutor financiar de pana la 28.500 de dolari pentru un student, suportand 70a din costurile totale. Anual, colegiile Harvard cheltuiesc 800 de milioane de dolari pentru studentii din primul an care au dificultati financiare, ajutandu-i sa se integreze.

La MIT, 90% dintre „boboci” si 80% dintre studentii din anii mai mari beneficiaza de ajutoare financiare. 59% dintre incepatori primesc granturi, fonduri care nu trebuie rambursate. In 2007, media ajutorului de care s-a bucurat un student la MIT a fost de 11.500 de dolari, institutul cheltuind anual peste 215 milioane de dolari pentru sustinerea financiara a studentilor.

SELECTIE

In cautarea celei mai bune oferte de invatamant

Studiile in strainatate pot fi cea mai profitabila investitie pentru un tanar. Dar si una dintre cele mai costisitoare. Cum gasiti o facultate buna?

Ideea ca universitatile mari care isi fac publicitate sunt costisitoare nu este intotdeauna justificata. Potrivit College Board, 68a dintre studentii admisi in anul universitar 2003-2004 au platit mai putin de 8.000 de dolari pe taxe si costuri educationale. Doar 8,3a dintre studenti au achitat sume de peste 24.000 de dolari.

Colegiile si universitatile occidentale stabilesc in mod diferit bugetele pentru studenti: in functie de locul unde aleg sa stea - in campus sau in afara acestuia -, daca sunt casatoriti sau nu ori pentru cei straini.

„Cand se ia decizia de admitere, posibilitatile de plata a taxelor reprezinta un factor important. O facultate saraca poate accepta un student international cu mai multi bani fata de nivel mediu si poate respinge unul mai bun, dar cu resurse financiare mai putine. Facultatile prestigioase si cu bugete pe masura au insa ca tinta studentii foarte buni si ii accepta chiar daca trebuie sa plateasca din fonduri proprii intreaga suma”, explica Silvia Marin.

Nu doar banii conteaza

Northwest Education Loan Association (NELA), un grup american de finantare a studentilor, va sfatuieste sa nu dezarmati la aflarea costurilor si sa nu alegeti scoala doar in functie de bani. Cautati pe internet, intrati pe forumuri, vorbiti cu studentii si profesorii. Luati in considerare ceea ce va poate oferi institutia respectiva, de localizarea ei, de numarul facultatilor si de profilul pe care doriti sa-l studiati.

Silvia Marin sustine  ca „nu poti fi admis daca nu demonstrezi ca iti poti acoperi costurile in totalitate cel putin pe durata primului an. Facultatile specifica in procesul de aplicatie faptul ca pachetele financiare raman aproximativ la fel de la an la an si ca, odata admis fara pachet financiar, nu-ti poti schimba situatia in anii urmatori.

” Scolile ofera ajutoare in mod diferit; unele acorda mai multe burse sociale si mici imprumuturi, in timp ce altele acorda doar credite, pe care trebuie sa le achitati. „Ca student primesti viza F-1, care stipuleaza ca poti lucra in campus pana la 20 de ore pe saptamana (desi facultatile insista sa lucreze pana la zece, pentru a nu le afecta performantele scolare).

Pentru a obtine un post in afara campusului, trebuie sa dovedesti ca au intervenit niste schimbari in situatia ta financiara si ai nevoie urgenta de acel post, dar sansele sa ti se aprobe sunt reduse.

Pentru finantare, mai poti aplica pentru programul de burse al Guvernului Romaniei (care cer ca dupa finalizarea studiilor sa te intorci sa lucrezi in tara) sau poti face un imprumut. Poti incerca si un imprumut cu dobanda mica pe multi ani chiar si in SUA, insa ai nevoie de un girant care are deja cetatenie”, arata studenta de la Colegiul Mount Holyoke.