Potrivit acestora, la Cina cea de taină s-a mâncat tocană tradiţională iudaică denumită „cholent”, din carne de miel, cartofi, fasole şi orz, o fiertură din fasole gătită îndelung la foc mic, măsline cu isop, ierburi cu gust similar mentei, precum şi ierburi amare cu fistic, dar şi charoset de curmale (o pastă dulce, de culoare închisă, făcută din mere, scorțișoare şi nuci). Toate preparatele au fost servite în vase de piatră sau de teracotă, potrivit descopera.ro

 

Leonardo Da Vinci, însă, ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte).

O altă teorie aparţine Papei Benedict al XV-lea, care a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei. Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.

Totuşi, în Biblie se spune că participanţii mâncau pâine nedospită şi beau vin, dar alte detalii sunt mai obscure.

Revenind la pictura Leonardo Da Vinci se înfăţişează detalii uimitoare, unele descoperite abia recent, la ultima restaurare de la sfârşitul anilor '90. Aceste detalii includ un fel de mâncare care pare scoasă din context: peşte la grătar cu felii de portocale.

Deşi nu era un fel de mâncare comun pe vremea lui Iisus,  ţiparul şi portocalele reprezentau un meniu des întâlnit în Italia secolului al XV-lea, în timpul lui Da Vinci.

 

Fructe precum strugurii şi smochinele  erau abundente în această regiune, dar nu existau la începutul primăverii. Este posibil totuşi să fi existat la masa acestora smochine uscate.

De asemenea, mielul nu putea fi servit la Cina cea de Taină, după cum afirmă Papa Benedict al XVI-lea. Fostul Pontif afirmă că locul mielului a fost luat de Iisus, conform pasajului biblic „luaţi şi mâncaţi, acesta este corpul meu”, împărţind apostolilor pâinea şi vinul.

 

Te-ar putea interesa și: