-Evenimentul zilei: Nu a fost un Crăciun ușor pentru echipele medicale implicate în activitatea de transplant: patru donatori în 48 de ore, patru transplanturi de ficat, 16 de rinichi – ca să le enumerăm pe cele mai complexe. De când nu a mai fost un așa tur de forță?

-Dr. Radu Zamfir: Din câte îmi aduc aminte, au mai fost, dar nu știu dacă exact de Crăciun. Bine, are mai puțină importanță când anume apar donatorii. Cel mai important este că ei există! E fantastic că există oameni care înțeleg că pot salva viețile semenilor prin deciziile pe care le iau, prin acordul pe care și-l dau pentru donarea organelor celor dragi, pentru care medicina nu a mai putut să facă nimic. Uitați că sunt posibile astfel de miracole, în pragul sărbătorilor! Din nefericirea și durerea unora se nasc speranțele și bucuriile altora. Faptul că au existat acești donatori validează ideea unui anumit nivel de educație în rândul populației, unul ridicat. Pentru că oamenii informați au fost mereu deschiși progresului, demersurilor științifice puse, până la urmă, tot în slujba omului. Repet, bine că au existat donatorii, pentru că echipe medicale inimoase, devotate și vrednice există încă în România. Și le mulțumesc pe această cale tuturor celor implicați în aceste zile în activitatea de transplant.

Crăciunul în sala de operații

-Dar nu s-au plâns medicii, asistentele că nu mai pot, că nu mai fac față, că vor să-și trăiască și ei Crăciunul?

-Vă închipuiți că nu a fost ușor pentru echipele de transplant să-și lase familiile, în aceste zile în care toți se strâng acasă, în jurul mesei. Medicii sunt oameni și ei… Totuși, viața are, a avut și va avea întotdeauna prioritate. Chiar dacă nu le-a fost ușor, bucuria de a pune umărul la salvarea de vieți omenești i-a făcut să meargă mai departe, să-și trăiască propriul Crăciun în acest fel. Rețineți un lucru: bucuria pe care o simți atunci când participi cât de puțin la salvarea unei vieți nu se compară cu nimic. Cine nu simte această bucurie, vă spun din proprie experiență că n-are cum să activeze în acest domeniu. Doar oamenii cu inimi delicate pot împlini aceste minuni.

-Să schimbăm un pic registrul întrebărilor! Ca director al Agenției Naționale de Transplant (ANT), ce ați făcut în aceste zile încărcate? Ca s-o spun direct: era mai greu când mergeați la prelevări sau este mai greu acum, când sunteți șeful acțiunilor?

-Am acceptat această funcție pentru că din această poziție pot să fac bine mai multor oameni deodată. Acesta este și motto-ul și motorul activității mele, care mă determină să persist în toate activitățile profesionale pe care le am. Fără discuție, îmi pare că din această poziție pot ajuta mai mulți pacienți. Nu mai operez cu cazuri, ci cu fenomene care influențează fiecare caz în parte. Și ca să vă răspund punctual la chestiune, subliniez că acțiunile pe care le desfășuram înainte de numirea mea în fruntea ANT își aveau și ele gradul lor de dificultate, grad generat nu doar de complexitatea unui caz sau a altuia, ci de posibilitatea de intervenție, de loc, timp, spațiu. Iar aici mă refer la prelevări. Niciun caz nu este identic cu un altul.

Câte organe poate dona România?

-Revenind la donatorii din aceste zile, credeți că acesta este potențialul real al României: ziua și donatorul?

-Da, aceste rezultate din ultima perioadă arată adevăratul potențial al țării noastre, transplantul trebuie să devină o operație cotidiană în România. În felul acesta vor fi salvate mai multe vieți, va scădea mortalitatea pacienților pe listele de așteptare, vor crește speranțele, va crește încrederea. Vom crește astfel cu toții, din toate punctele de vedere. Pentru aceasta e nevoie însă de mult mai multă bunăvoință, de unitate, de caracter…

-Intenționam să ajungem și aici. Anul acesta, în ciuda unor campanii extrem de agresive împotriva transplantului, cu tot felul de acuzații iresponsabile, făcute de o parte a presei (articole și emisiuni nedocumentate, bazate doar pe declarațiile unor „specialiști” și ale unor personaje sub anonimat, încurajate de anumiți politicieni), numărul donatorilor a crescut. Al cui este meritul și cum ați reușit să ajungeți la 85 de donatori reali până în prezent, în condițiile în care anul trecut au fost 65?

-Să fiu bine înțeles: meritul nu este al unui singur om, ci al întregii echipe a ANT, al oamenilor care și-au închinat cariera și viața până la urmă acestui domeniu. Să nu uităm că, până acum câțiva ani, România concura cu multe țări europene în ceea ce privește transplantul. Tocmai de aceea, toți depun un efort uriaș pentru activitatea de transplant. Lor trebuie să le mulțumim pentru rezultatele din ce în ce mai bune. Pe ei trebuie să-i încurajăm să-și continue munca. Mă rog, nu vreau să alunec într-o discuție nepotrivită. Ar fi pierdere de vreme.

Fără ipocrizie

-Apropo de mediatizare, v-a întrebat cineva câte ore a stat dr. Vlad Brașoveanu în sala de operații pentru cele trei transplanturi de ficat făcute unul după altul, în zilele de Crăciun? A fost vreun breaking news pe vreun canal de televiziune, au explodat siteurile de știri?

Dr. Vlad Brașoveanu
Dr. Vlad Brașoveanu

-Știm cu toții că acest efort supraomenesc nu a fost mediatizat pe cât ar fi meritat. Așa se întâmplă de obicei. Luăm minunile drept întâmplări obișnuite și greșelile drept intenție și strategie ascunsă. V-am spus, nu vreau să comentez prea mult pe această temă. Țin în schimb să-i felicit pe acești oameni minunați care și-au trăit Crăciunul prin sălile de operație.

-Dar pe dr. Radu Zamfir l-a felicitat cineva pentru faptul că a crescut numărul donatorilor de când a preluat el conducerea ANT? Pe 5 martie, când ați fost numit la cârma Agenției, erau înregistrați doar 4 donatori!

-Nu sunt ipocrit. Activitatea mea a fost apreciată pozitiv la nivelul Ministerului Sănătății, atât înainte cât și după schimbarea conducerii. Chiar zilele trecute am primit felicitări din partea ministrului de Interne, Marcel Vela, pentru modul în care ne-am organizat pentru prelevarea de organe de la Buzău și pentru transplantul de ficat realizat la Iași de către Prof. Lupașcu și de transplantul renal realizat de echipa coordonata de Prof. Covic. Aici, ANT a avut parte de suportul MAI, prin escortarea ambulanței care transporta echipa de prelevare împreună cu organele către centrele de transplant din Iași, putând să ajungă astfel mai repede. Am colaborat excelent. Dar în niciun caz nu pot să-i ignor pe acei oameni care mă opresc zilnic pe stradă, fără să mă cunoască personal, ca să-mi strângă mâna și să îmi spună să continui ceea ce fac, pentru ca fac un lucru bun, și că Dumnezeu m-a lăsat cu un scop.

N-a uitat de propriii pacienți

-În ultima perioadă, un politician a cerut înlocuirea dvs pe motiv că un director trebuie să stea opt ore la birou. Mai mult, a afirmat că nu aveți nicio treabă cu partea administrativă, că urâți birocrația și că v-ați dori să faceți transplant, dar nu sunteți lăsat. Cum comentați?

-ANT este o organizaţie administrativă şi birocratică, care nu poate funcţiona dacă directorul executiv nu se implică sau nu este prezent, aşa cum de altfel nu poate funcţiona nicio instituţie. Programul meu a fost făcut în așa fel încât să nu lipsesc Agenția Națională de Transplant de prezența mea în momentele importante. Dar faptul că s-a semnat un acord transfrontalier de schimb de organe cu Republica Moldova și un program de schimb de experiență în domeniul transplantului, semnarea iminentă a unor acorduri similare cu Bulgaria și Ungaria, cât și completarea posturilor vacanțe din organigrama ANT, în pofida salariilor nu foarte atrăgătoare, dovedește că s-a făcut ce trebuia făcut din punct de vedere administrativ și organizatoric. Cu atât mai mult cu cât numărul donatorilor a ajuns la 85 – o creștere semnificativă față de ultimii doi ani. În aceeași măsură, însă, îmi doresc să fiu și alături de pacienții mei, prin operașii din sfera chirurgiei generale, oncologice, cât și hepato – bilio – pancreatice, peste tot unde pot să-i ajut prin prezența mea: Institutul Clinic Fundeni, Medicover, Sanador și Medstar 2000.

-Altă chestiune de interes: imediat după ce s-a anunțat că veți fi consilierul onorific pe probleme de situații de urgență al ministrului de Interne Marcel Vela, s-a scris, pe surse, că veți fi chiar înlocuitorul doctorului Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI. Vi s-a propus așa ceva, ați avut discuții în acest sens?

-În momentul de față sunt consilierul onorific al Ministrului de Interne și de câte ori expertiza mea este solicitată o pun la dispoziția sistemului de sănătate și a țării mele.

-Ce proiecte veți desfășura în continuare la Agenția Națională de Transplant?

-Activitatea de transplant să se desfășoarea fără sincope, inclusiv în ceea ce privește plata oamenilor implicați în această complexă activitate. E un aspect important. Apoi, vrem să creștem numărul donatorilor folosind toate direcțiile prin care se face acest lucru. Iar în contextul acordurilor încheiate și în curs de semnare să dăm șansa la viață atât cetățenilor țării noastre, cât și celor din țările cu care se semnează acordurile. Dorim modernizarea Registrului Național de Transplant (RNT), astfel încât să fie un registru modern care să cuprindă toți donatorii și receptorii și prin care să se poată asigura trasabilitatea electronică și în timp real; noi proceduri de lucru pentru activitatea specifică; continuarea procesului de transparentizare a activității. Sunt obiective realiste într-o societate normală.

Apărarea valorilor și urări pentru „colegi”

-Haideți să facem un exercițiu de imaginație! Aveți 66-67 de ani, o carieră uriașă în spate și încă dețineți putere de muncă, doar că multe personaje care nu au nicio legătură cu lumea medicală vă numesc dinozaur și vă cer să plecați. Asta în condițiile în care deplina maturitate profesională în acest domeniu vine după 40-45 de ani… Cum ați reacționa?

-Înțeleg unde bateți și nu mă feresc să spun lucrurilor pe nume. Valorile din medicina românească nu s-au făcut în clipe, ci în ani de muncă. Deci negarea valorilor nu poate duce decât la anarhie și, în mod particular în medicină, ne poate da cu ani sau zeci de ani în urmă. Vă dau un exemplu: un centru de transplant de organ solid trece prin mai multe etape de pionerat până să ajungă la un nivel ridicat, un nivel care să permită realizarea unor operații complexe. Or pentru a realiza aceste intervenții complicate ai nevoie de expertiza unor oameni cu zeci de ani de transplant în spate. Cum să-i dai la o parte? Păi, ce facem, îi dăm la o parte? În acest caz ar exista o prăpastie între generații, cu sincope majore în activitatea de transplant și care, cu siguranță, ar avea impact asupra numărului de transplanturi efectuate.

-Sunt doctori, așadar colegi de-ai dumneavoastră, care vă atacă zi de zi pe rețelele de socializare: ba că sunteți „jucăria” Profesorului Irinel Popescu și că sunteți pus de formă ca director executiv al ANT, ba că adevăratul șef este doctorul Victor Zota etc. Acum și aici aveți posibilitatea să le răspundeți…

-Le doresc acestor colegi sărbători fericite! Și, dacă într-adevăr cred în ideea de transplant, dacă sunt atât de preocupați de această activitate, să facă ceva concret: să se înscrie în Registrul Național al Donatorilor în viață.

Echipa multidisciplinară care se implică în „a da” un donator

-Dar să revenim la această complexă activitate. Explicați, pe înțelesul tuturor, câți oameni sunt implicați atunci când apare un donator întrun spital.

-În fiecare spital acreditat pentru activitatea de identificare şi declarare donatori există cel puţin doi oameni implicaţi permanent în această activitate, kdp – medicul ATI responsabil cu identificarea şi declararea donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, şi un coordonator de transplant. Dar ei nu sunt singuri, au alături colegii din secţiile de ATI (medici şi asistente), colegii din secţiile de neurologie sau neurochirurgie, laborator, anatomie patologică şi secţiile chirurgicale care formează echipele de suport. Nu se poate vorbi în nicio etapă de un singur om sau doi, întotdeauna este vorba de o echipă multidisciplinară care se implică în „a da” un donator.

Rata de consimțământ a fost constantă

-Totuși, sunt spitale care nu au avut niciun donator până acum.

-În unele spitale această echipă funcţionează mai bine și rezultatele se văd (Spitalul Floreasca, Baia Mare sau Oradea). Prin efortul colegilor din ANT, în acest an au fost acreditate 21 de unităţi sanitare pentru activitatea de prelevare organe şi ţesuturi, ajungându-se astfel la un număr de 36 de spitale în care se poate desfăşura activitatea de identificare şi declarare donatori aflaţi în moarte cerebrală. Pentru numărul de donatori relativ scăzut, cu toate că avem o creștere față de anii anteriori, s-a căutat o explicație: scăderea ratei de consimțământ nu reprezintă o cauză, pentru că rata de consimțământ a fost constantă. Așa cum am mai spus, există spitale cu o activitate susținută și mai puțin susținută. Dar salutăm reluarea activității în spitalele în care de multă vreme nu a mai fost un donator. Cu sprijinul Ministerului Sănătății, sperăm să extindem această activitate la aproape toate spitalele județene, cu atât mai mult cu cât există spitale care și-au manisfestat interesul de a fi în Programul Național de transplant, cum ar fi Slobozia, Tulcea, Vaslui.

-Pe 5 martie, cand ați preluat conducerea, câți salariați ați găsit în ANT și care erau urgențele pentru funcționarea instituției? Concret, ce a făcut directorul executiv care este acuzat că urăște birocrația și partea administrativă?

-Dacă ar fi să împart ANT în partea administrativă şi cea specifică, aş spune că, la acel moment, activitatea specifică mergea cumva din inerţie, iar partea administrativă era aproape de colaps. Partea administrativă avea 3 angajaţi, din care doi debutanți în compartimentul financiar contabil, angajați din ianuarie 2019, și un angajat la compartimentul secretariat. Pentru partea specifică și de coordonare existau doar 2 salariați și 3 cu contractul suspendat, plus 2 cereri de încetare a contractelor de muncă. În cateva luni, instituția rămăsese fără juriști, contabil șef și coordonatori regionali și cu o structură a statului de funcții care făcea aproape imposibilă ocuparea posturilor cu personal capabil și pregătit pentru funcționarea unei institutii de stat.

-Și care erau riscurile?

-ANT se găsea în situația de a nu putea îndeplini formalitățile de bază pentru achitarea salariilor sau a utilităților. Am reușit să modific statul de funcții, în conformitate cu organigrama aprobată prin ordin de ministru, astfel încât toate pozițiile din aceasta să aibă posturi. Au fost scoase la concurs, pe rând, aproape toate posturile disponibile, reușind să acoperim puncte cheie pentru desfășurarea și dezvoltarea activității. În prezent sunt ocupate toate posturile de la oficiile regionale ale ANT, posturi de coordonator regionali, de la compartimentele specifice organe, țesuturi și celule, compartimentul financiar contabil. Există o problemă cu care nu ne confruntăm doar noi, cea a lipsei forței de muncă calificate. Prin urmare, anumite posturi au rămas încă libere, dar continuăm procesul de scoatere la concurs, conform prevederilor legale. Angajarea de personal a contribuit din plin la rezultatele ANT din ultima perioadă. Pe de altă parte, de la 1 ianuarie, programul de coordonare fusese preluat de ANT de la SABIF, dar în luna martie nu existau întocmite corespunzător formalitățile birocratice, administrative, pentru derularea în condiții de legalitate a acestui program.

-Haideți să vorbim și despre Consiliul Științific.

-Consiliul Științific al ANT nu se reunise din iunie 2015. Acesta este forul care stabilește direcțiile și strategia de dezvoltare a ANT. Atribuțiile și structura Consiliului Științific sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al ANT, aprobat prin Ordinul de ministru 183/2005. Membrii Consiliului Științific sunt personalități cu experiență în domeniul transplantului din România, care cunosc foarte bine fiecare program de transplant.

-De câte ori s-a întrunit Consiliul Științific până acum?

-Imediat după numire, am trimis propunere și a fost aprobată, prin OMS 812/2019, noua structură a Consiliului Ştiinţific al ANT, care, din martie până în prezent, a avut două şedinţe de lucru, în cadrul cărora au fost restabilie criteriile de alocare a organelor şi/sau ţesuturilor la nivel național, precum şi criteriile de alegere a receptorilor pentru fiecare tip de transplant de organ. În cadrul acestor şedinţe au fost luate decizii cu privire la dezvoltarea și modernizarea RNT, a mutării serverelor la STS pentru siguranța lor fizică, precum și în ceea ce privește încheierea de acorduri de colaborare în domeniul schimbului transfrontalier de organe cu Republica Moldova și Bulgaria sau în domeniul transplantului pulmonar – cu Ungaria.

-Cât de mult contează comunicarea permanentă cu cei implicați în această complexă activitate?

Prof. Ioana Grintescu
Prof. Ioana Grintescu

-Am avut întâlniri cu persoanele responsabile cu identificarea și declararea donatorilor pentru a afla care sunt problemele și a identifica soluțiile cele mai bune pentru a ieși din această criză a donatorilor. Întâlniri unde s-a discutat despre problemele cu care se confruntă coordonatorii și kdp din spitale, cât și despre ultimele noutăți apărute pentru a ține pasul constant cu tot ce se întâmplă în acest domeniu. Iar rezultatele au început să se vadă. Alegerea doamnei Prof. Dr. Ioana Grințescu ca președinte al Consiliului Științific a fost un semnal în această direcție dat de membrii Consiliului. Împreună am propus către Ministerul Sănătății câteva modificări legislative care să vină în ajutorul coordonatorilor de transplant și a kdp, pentru a le asigura toate condițiile să-și poată desfășura activitatea.

-Dar cum ați luptat cu informațiile false aruncate în spațiul public?

-Tot timpul am încercat să aducem lămuriri și precizări asupra activității de transplant prin comunicate de presă, ori de cate ori au apărut informații false în presă și am decis înființarea paginii de Facebook a instituției, în încercarea de a oferi unui public cât mai larg informații corecte și în timp real cu privire la activitățile desfășurate de ANT.

2019. Transplanul, în cifre

Până în luna martie:

– 4 donatori reali şi 26 identificări donatori potenţiali;

– 3 transplanturi ficat de la donator în moarte cerebrală şi 1 de la donator viu;

– 8 transplanturi renale de la donator în moarte cerebrală şi 9 de la donator viu;

– 0 transplant cord;

– 0 transplant plămân;

– 1 autorizaţie export cord către Eurotransplant.

Din luna martie, când a avut loc schimbarea managementului instituţiei, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constat şi permanent, având în aceste luni următoarele realizări:

– 85 donatori reali şi 181 identificări donatori potenţiali aflaţi în moarte cerebrală;

– 67 transplanturi ficat de la donator în moarte cerebrală şi 7 de la donator viu;

– 154 transplanturi rinichi de la donator în moarte cerebrală şi 52 de la donator viu;

– 6 transplanturi cord;

– 3 transplanturi plămân;

– 1 autorizaţie export ficat către Eurotransplant;

– 6 autorizaţii export cord către Eurotransplant;

– 4 autorizaţii export plămâni către Eurotransplant.

Te-ar putea interesa și: