Lovitură pentru DNA. ÎCCJ a luat decizia referitoare la prescripția faptelor de abuz în serviciu

Lovitură pentru DNA. ÎCCJ a luat decizia referitoare la prescripția faptelor de abuz în serviciu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât că termenul de prescripție pentru infracțiunilor de abuz în serviciu începe de la data comiterii primei pagube, nu de la ultimul prejudiciu, cum calcula până în prezent DNA.

Motivarea deciziei ÎCCJ a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, DNA nu mai poate reactiva dosare de infracțiuni de abuz în serviciu, chiar și la 15 ani de la săvârșirea faptei, scriu jurnaliștii de la luju.ro.

Deciza a fost luată de un complet de judecători de la Secția penală, Secțiile civile și Secția de contencios administrativ și fiscal al instanței supreme.

Ne puteți urmări și pe Google News

ÎCCJ a hotărât ca, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, momentul în care începe termenul de prescripție asupra răspunderii penale este momentul în care s-a produs prima pagubă sau s-a obținut primul folos patrimonial.

„Asadar, data la care se considera savarsita o infractiune (implicit momentul de la care incepe sa curga, ca regula, termenul de prescriptie a raspunderii penale raportat la aceasta) este data de la care fapta concret comisa dobandeste relevanta penala, dupa caz: momentul consumarii sau chiar si momentul de la care se poate retine comiterea tentativei respectivei infractiuni. In acest ultim caz, desigur, sunt avute in vedere doar ipotezele incriminarilor in raport cu care tentativa este posibila si (in plus) relevanta penal (incriminata/pedepsibila) — caci in art. 174 din Codul penal legiuitorul se refera la '(...) faptele pe care legea le pedepseste (...) ca tentativa'.

Totodata, art. 154 din Codul penal prevede termenele de prescriptie a raspunderii penale, stabilind ca aceste termene incep sa curga de la data savarsirii infractiunii:

-in cazul infractiunilor continue, termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii;

-in cazul infractiunilor continuate, de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni, iar in cazul infractiunilor de obicei, de la data savarsirii ultimului act;

-in cazul infractiunilor progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs.

Dupa cum se poate observa, momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale este in directa legatura cu calificarea concreta a faptei, deci cu stabilirea naturii juridice a infractiunii ca fiind simpla, continua, continuata sau progresiva.”, se arată în decizia ÎCCJ.