Hotărârea a Curții de Justiție a Uniunii Europene are miză uriașă pentru România: Decizia MCV are caracter obligatoriu

Hotărârea a Curții de Justiție a Uniunii Europene are miză uriașă pentru România: Decizia MCV are caracter obligatoriu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a comunicat marți hotărârea în procesele reunite deschise de magistrați din România vizând modificări aduse de PSD-ALDE în justiție.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost pronunțată în 6 procese deschise de instanțe din România vizând cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE legilor justiției. Înființarea secției de anchetare a magistraților, adoptarea unei Ordonanțe de Urgență care a permis numirea lui Lucian Netejoru la conducerea Inspecției Judiciare și, în primul rând, hotărârea CJUE subliniază caracterul obligatoriu al recomandărilor MCV.

Modificările au fost contestate atât de specialiști cât și de populație și au scos în stradă zeci de mii de oameni. Procesul de „reformă‟ râvnit de PSD-ALDE, prin modificările aduse celor trei legi ale justiției, a plasat România într-o zonă de neîncredere. În scurtă vreme Comisia Europeană a sancționat țara noastră prin rapoartele MCV, GRECO şi Comisiei de la Veneția.

Instituirea MCV a prefaţat şi a condiţionat primirea României în Uniunea Europeană. Astfel, prin faptul că România a ratat obiectivele MCV, aşa cum ele au fost stabilite de Comisie prin decizia 2006/928, arată, de fapt, că țara noastră nu îndeplineşte criteriile politice de la Copenhaga din 1993 privind integrarea României în UE. Ceea ce reprezintă, fără îndoială, o piatră de moară pentru România, în contextul valorii statului de drept pe care se bazează funcţionarea UE.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce a decis Curtea în privința caracterului obligatoriu al MCV

„Într-o primă etapă, Curtea, întrunită în Marea Cameră, constată că Decizia 2006/928 (de instituire a MCV pentru România - n.r.) și rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituție a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretări în temeiul articolului 267 TFUE. În continuare, Curtea statuează că decizia menționată intră, în ceea ce privește natura sa juridică, conținutul său și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, întrucât constituie o măsură adoptată în temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data aderării sale la Uniune.

În ceea ce privește efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune și o obligă să atingă obiectivele de referință, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta.

Obiectivele respective, definite ca urmare a deficiențelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menționate și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea acelorași obiective.

În ceea ce privește efectele juridice ale rapoartelor (MCV) întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerințe în privința României și adresează „recomandări” statului membru menționat în vederea atingerii obiectivelor de referință. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate și trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări.‟