Un milion de protestatari – cam a șaptea parte din populația Hong Kong-ului – a ieșit în stradă ca să-și apere autonomia față de China, în fața aprobării unei legi a extrădării ce presupune trimiterea suspecților către continent spre a fi judecați în curțile comuniste. Este vorba despre o încercare care datează de mai bine de 20 de ani a Chinei de a dispune de cetățenii orașului semi-autonom Hong Kong, colonie britanică timp de 100 de ani, returnată către China în 1997.
Marșul este cea mai mare manifestație publică din oraș de la revenirea în sistemul chinez. Hong Kong-ul se bucură de autonomie și un sistem relativ democratic, dominat, e adevărat, de partide pro-chineze. Însă nimeni nu a atentat, încă, la integritatea cetățenilor și la dreptul de a fi judecați în curți cu jurii similare celor britanice, în timp ce sistemul judiciar chinez comunist este subiect al unor abuzuri constante și coordonate politic de partidul unic.
Problema a fost explicată de autorități în fel și chip în legătură cu motivul pentru care s-ar grăbi tocmai acum, pe repede înainte, să treacă o asemenea lege, ce nu a putut fi adoptată timp ce 20 de ani. Hong Kong-ul are tratate de extrădare cu 20 de state, inclusiv SUA și Marea Britanie, nu și cu China sau cu Macao și Taiwan. Perspectiva adoptării legii a fost criticată de Marea Britanie, de UE și de Statele Unite, cu temerea directă că, pentru orice acuzație de natură economică sau orice scorneală a Beijingului, orice locuitor poate fi extrădat și judecat în sistemul comunist chinez.
Motivația pentru adoptarea acum a legii ar fi cazul unei crime făcută de un rezident din Hong Kong în Taiwan, autorul revenind în oraș. Statul nerecunoscut a cerut extrădarea, dar pe baze individuale, și a spus că nu va apela la o lege generală, dacă proprii cetățeni ce ar călători în Hong Kong ar fi subiectul unor extrădări în fața justiției chineze. Autorul crimei ar fi în închisoare pentru delicte minore și ar urma să fie eliberat în octombrie, și cum parlamentul intră în vacanță, a fost forțată de către autorități adoptarea legii. Pe de altă parte, în subsidiar, autoritățile vorbesc despre răpirile ilegale pe care le mai practică autoritățile chineze pentru cei vizați tocmai pentru că nu există tratat de extrădare, și că această perspectivă ar fi determinat adoptarea legii. Varianta a fost respinsă și criticată de către Chris Patten, ultimul guvernator britanic al Hong Kong-ului.
Opoziția democratică nu există, de fapt, în China. Cea din Hong Kong a avut numeroase acțiuni menite să mențină autonomia orașului și marșuri mari de comemorare a represiunii din piața Tienanmen – Hong Kong fiind singurul loc din China unde există asemenea comemorări, chiar după respingerea oficială, în acest an, a oricărei crime de către regimul de la Beijing. Însă trebuie spus că eșecul este cvasiunanim, nici o solicitare și doleanță a protestatarilor nu a fost îndeplinită de către autoritățile ce administrează orașul. Însă acum participarea este enormă, 1.03 milioane oameni după organizatori și 240.000 după poliție(care utilizează o metodă de calcul diferită, numărând protestatarii care ajung într-un anumit punct, știut fiind că nu este vorba direct de un miting în Piața Victoria, cât despre un marș spre clădirea Parlamentului, la 3 km distanță, la care participă protestatari întinși pe toată această distanță).
Acțiunea a fost organizată de Frontul Drepturilor Civile și ale Omului. Critici ai legii, ei susțin că, pe baza acestei legi, oricine poate fi înșfăcat de autoritățile chineze din motive politice și dus în fața curților din China spre a fi judecați, pe motive care implică relații de afaceri sau orice altceva, iar acest lucru subminează regimul semi-autonom al orașului. Autoritățile susțin că noua lege doar acoperă găuri în sistemul juridic din Hong Kong, se referă la crime și infracțiuni pedepsite cu peste 7 ani de detenție – o concesie făcută criticilor - și permite autorităților să decidă, caz cu caz, dacă fac extrădarea și nu se referă la opțiuni religioase sau politice ale celor acuzați. Totuși, prevederea privind extrădarea doar în state în care există garanții privind accesul la un proces corect nu apare în lege – astfel că este inclusă și China, nu numai Taiwan și Macau în aria de aplicabilitate a legii.
Marșul s-a soldat și cu cel puțin 7 arestări, între care un grup de 6 persoane mascate care au încercat să blocheze o arteră din mijlocul orașului, iar polițiștii au utilizat spray-uri cu piper împotriva mulțimii. Proteste de susținere au avut loc și în cadrul diasporei în Australia, duminică, iar alte marșuri sunt așteptate și în alte orașe de jur împrejurul lumii, potrivit grupului
Demosisto. Marșul a relansat opoziția din Hong Kong și a redeschis tema autonomiei orașului, după ce legislația internă amenință pas cu pas prevederile din acordul de revenire la China și proiectul chinez o țară-două regimuri.
Noua lege afectează nu numai afacerile, situația investițiilor în centrul internațional financiar, ci și sistemul juridic, stabilitatea sistemului și perspectiva ca orice cetățean rezident în Hong Kong să se trezească în fața curților de justiție chineze, acolo unde perspectiva apărării e nulă și decizia e luată încă de la formularea acuzațiilor. Pe aceste considerente, protestatarii, susținuți de organizațiile oamenilor de afaceri, inclusiv AmCham – Camera de Comerț Americană din Hong Kong – vorbesc despre faptul că, fără garanții juridice serioase la un proces corect, investitorii ar putea părăsi orașul, și prin acest gest ar lăsa spațiu firmelor chineze și preluării complete a economiei orașului autonom de către China.