Traian Băsescu, preşedintele României, a spus că susţine ideea impozitării terenurilor necultivate, pentru a stimula prelucrarea pământului.
Proprietarii de terenuri care nu îşi lucrează pământurile ar trebui să plătească un impozit mai mare decât subvenţia la hectar pe care o primesc, este de părere preşedintele României, Traian Băsescu.
Potrivit lui, în acest an au rămas necultivate 2,8 milioane de hectare de pământ arabil. Asta în condiţiile în care s-a încercat o stimulare a prelucrării terenurilor în urma vânzării sau arendei prin asigurarea rentei viagere.
"A lăsa nelucrate aproape 3 milioane de hectare este o lovitură pentru propria economie", a precizat Traian Băsescu, ieri, la conferinţa "Parteneriat pentru Creşterea Economică în 2011", organizată de Consiliul Investitorilor Străini (CIS). APIA caută terenurile lăsate în paragină
"Mai avem o problemă de când se plătesc subvenţii. Indiferent că se lucrează sau nu terenul, subvenţia de 100 de euro pe hectar se primeşte", a afirmat şeful statului. El a declarat că stimulează ideea impozitării pentru pământurile nelucrate "cel puţin la nivelul subvenţiei". Mai mult, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că proprietarii de pământuri agricole nelucrate ar trebui să plătească o taxă de o valoare mai mare decât cea a subvenţiei.
"În prezent, este aproape convenabil să nu lucrezi pământul şi să primeşti 100 de euro de la Uniunea Europeană", a adăugat şeful statului. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Barna Tanczos, apreciază că ideea impozitării terenurilor nelucrate este bună. În acest moment însă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) lucrează la identificarea terenurilor care nu sunt cultivate. Potrivit oficialului Ministerului Agri culturii, "nu putem lăsa la îndemâna primarilor identificarea terenurilor nelucrate, din cauza motivelor politice care ţin de realegerea lor în funcţie".
Încă 26.000 de bugetari, concediaţi în 2010
Până la sfârşitul acestui an, vor mai părăsi sistemul încă 26.000 bugetari, astfel încât, la finele anului, numărul reducerilor de personal din sectorul de stat să fie de 70.000, a declarat şeful statului. Astfel, la 31 decembrie, sectorul de stat din România va avea 1,29 milioane de salariaţi, a precizat el.
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că în România este un număr foarte mare de asistaţi social. Potrivit şefului statului, "circa 13 milioane de cetăţeni români erau asistaţi într-o formă sau alta, nu pensionari, până la începutul anului 2010". Este vorba despre ajutoare sociale precum cele pentru încălzire, pentru procurarea lemnelor, reduceri la călătoriile cu trenul sau cu autobuzul.
"Este un pachet exagerat în raport cu ceea ce poate România", spune preşedintele, precizând că 45% din veniturile bugetare merg pe ajutoare sociale şi pensii, la care se adaugă alte 31% care acoperă salariile an gajaţilor la stat.
Băncile, vinovate de creditul cu buletinul
Preşedintele României a precizat că băncile poartă o responsabilitate în ceea ce priveşte expansiunea creditului cu buletinul, deoarece guvernatorul BNR a avertizat în legătură cu acest pericol. "Acum aţi devenit prea restrictivi", le-a spus Băsescu bancherilor, sugerându-le să dea drumul la creditare măcar pentru IMM-uri.
ILEGAL
Munca la negru, sport naţional
Multe firme nu respectă legea prin angajarea forţei de muncă la negru şi prin neplata taxelor către stat, a declarat preşedintele României, Traian Băsescu. Potrivit lui, o analiză realizată pe 28.000 de gospodării a arătat că 1,6 milioane de români care pleacă dimineaţa la serviciu nu sunt înregistraţi în câmpul muncii. În statisticile oficiale sunt înregistraţi doar 4,5 milioane de salariaţi, a precizat şeful statului.
"Noi considerăm că nu trebuie să punem câte un poliţist, câte un inspector de muncă la fiecare firmă, dar a devenit aproape un sport pentru mediul de afaceri nerespectarea legii, fie că este vorba despre angajarea forţei de muncă la negru, fie că este vorba despre neplata taxelor", a spus preşedintele ţării. În opinia sa, cei care spun că statul trebuie să rezolve aceste probleme sunt incorecţi.
"Câţi angajaţi ar trebui să aibă statul pentru ca să închidă evaziunea fiscală şi munca la negru?", s-a adresat Traian Băsescu oamenilor de afaceri. Şeful statului aa spus că există discuţii referitoare la modificarea Codului Muncii. La rândul său, Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a afirmat că se pregătesc mai multe măsuri pentru flexibilizarea pieţei muncii.
Ce propuneri ale CIS au fost acceptate de guvern
Doar cinci dintre cele circa 80 de soluţii pentru relansarea economiei propuse de oamenii de afaceri străini din România sunt susţinute de guvern.
Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a făcut ieri, în cadrul conferinţei "Parteneriat pentru Creşterea Economică în 2011", un bilanţ, la o lună de la anunţarea unui set de soluţii destinate ieşirii României din criză.
Mariana Gheorghe, director executiv al Petrom şi preşedintele CIS, a declarat că progresele făcute în promovarea măsurilor propuse de consiliu "sunt prea lente", dovadă fiind că numai cinci dintre ele au ajuns în faza de concept.
Oficialul Petrom a precizat că reprezentanţii CIS au avut întrevederi cu ministerele, partidele politice, preşedinţia, însă nu au reuşit să stabilească o întâlnire cu premierul Emil Boc.
Priorităţile în infrastructură
Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR şi membru în boardul CIS, a precizat că s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte plata arieratelor, însă mai sunt multe de făcut, deoarece firmele se finanţează cu bani, nu cu promisiuni. Totodată, spune Bruynseels, se discută propunerea CIS privind programul "Prima casă 3" cu alocarea unor noi sume şi extinderea criteriilor de eligibilitate.
Alt domeniu în care s-a ţinut cont de recomandările CIS este absorbţia fondurilor europene. "Nu am renunţat la propunerile noastre privind centralizarea şi externalizarea în domeniul fondurilor UE", a spus reprezentantul CIS. Potrivit lui, autorităţile au fost receptive şi în ceea ce priveşte modificările necesare ale Codului Muncii, în sensul flexibilizării pieţei forţei de muncă.
De asemenea, experţii guvernamentali şi cei ai CIS lucrează pentru aplicarea legii parteneriatului public-privat. "Avem nevoie de o listă scurtă de proiecte majore de infrastructură care să fie finanţate din fonduri europene", a precizat oficialul BCR.
În acest sens, Markus Wirth, managerul de ţară al Holcim şi membru în boardul CIS, susţine că prioritatea zero pentru România o reprezintă autostrăzile Piteşti-Sibiu, Bucureşti-Braşov şi Craiova-Constanţa.