După ce a dat tonul la dezmăţul pe bani publici, Cabinetul Tăriceanu a scăpat situaţia de sub control, sub presiunea intereselor electorale ale PSD.
După ce guvernul a majorat pensiile, iar Parlamentul salariile profesorilor, avalanşa de solicitări de majorări salariale, din partea celorlalţi angajaţi plătiţi de la buget care se simt îndreptăţiţi să-şi ceară drepturile, este pe cale să se declanşeze.
Funcţionarii publici vor ieşi în stradă săptămâna viitoare dacă nu vor obţine şi ei majorări salariale de 50%, precum profesorii.
„Ursuleţ de catifea, ce se dă nu se mai ia“ ar putea fi mottoul dascălilor, care aşteaptă cu sufletul la gură şi cu banderolele de grevă pregătite să vadă dacă legea privind majorările salariale va trece de Curtea Constituţională. „Ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, instigă unele categorii de bugetari împotriva altora. Eu îi recomand un control la medic. Banii pentru salarii se acoperă din bugetul Educaţiei deja aprobat, de 6% din PIB. Nu văd motivele pentru care Curtea Constituţională ar trimite legea înapoi, iar domnului Tăriceanu îi pot spune că nu mai are rost să meargă să candideze nici în Ilfov“, ne-a spus Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale. Cheltuieli de peste 6,5 miliarde de euro
Pensionarii care au lucrat în condiţii dificile sunt şi ei puşi în postura de a-şi retrage mulţumirile aduse executivului după ce acesta a sesizat Curtea Constituţională în cazul iniţiativei legislative privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă de la 1 ianuarie 2009, pe motiv că nu au fost prevăzute fondurile necesare şi că se fac discriminări.
Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, devine însă din nou generos şi le promite studenţilor burse mai mari cu 15% de la 1 ianuarie şi cu alte 15% de la 1 octombrie 2009. Analistul financiar Bogdan Baltazar estimează că aceste salturi salariale şi cele care le vor urma în cascadă vor echivala cu 4%-5% din PIB, anul viitor. Astfel, aceste pomeni electorale se vor ridica la o sumă cuprinsă între 6,5-8,1 miliarde de euro. Urmările negative ar fi creşterea inflaţiei şi, ulterior, retrogradarea ratingului de ţară al României. Salarii sau investiţii În plus, majorările salariale aprobate de parlament ar putea pune în pericol statutul României de stat membru UE, nemaivorbind despre amânarea momentului în care vom putea trece la zona euro. În plus, dacă grosul banilor din buget va fi cheltuit pe acordarea pensiilor şi a salariilor angajaţilor la stat, nu vor mai rămâne fonduri pentru drumuri, spitale, şcoli şi alte investiţii.
Potrivit lui Vosganian, parlamentul nu i-a solicitat guvernului niciun document care să dovedească faptul că bugetul de stat are suficienţi bani ca să asigure măririle de salarii.
Consecinţele gestului lor sunt dezastruoase: „Nu ne putem imagina un an fără investiţii în sănătate şi educaţie, deci, practic, cei care votează acceptă să angajeze România la deficite peste 5% din PIB pentru următorii ani, ceea ce ar contrazice flagrant angajamentele noastre de la momentul aderării la UE şi din programul de convergenţă la zona euro“, a declarat, ieri, ministrul de finanţe, citat de Mediafax. Riscăm un proces cu UE Calculele lui Vosganian arată că, dacă salariile bugetarilor vor creşte în masă cu 50%, anul viitor vom avea un deficit de 7% din PIB, sau va trebui să renunţăm la orice investiţie din sectoarele de stat. Altfel spus, riscăm ca autorităţile de la Bruxelles să deschidă procedura de deficit excesiv împotriva României.
Şeful executivului, Călin Popescu- Tăriceanu, încearcă să împace şi capra, şi varza şi declară că salariile trebuie mărite, însă în special cele ale profesorilor cu venituri mici. „Dacă vom mări mai mult salariile celor care au deja salarii mari şi salariile mici vor rămâne în continuare neatractive, acest obiectiv iarăşi nu îl îndeplinim, şi majorarea care a fost decisă de parlament dovedeşte că are prea puţină logică în spate şi prea mult populism“, a afirmat premierul. El propune o analiză responsabilă a situaţiei, împreună cu sindicatele şi partidele, pentru a găsi o soluţie care să nu dezechilibreze economia ţării în anii care urmează.
Pe de altă parte, analiştii speră ca decizia luată de parlament să nu ajungă să se aplice. Următorul guvern ar putea folosi ca justificare faptul că legea a fost votată de parlamentul din legislatura precedentă.
PROCEDURI
Traseu legislativ
Legea prin care salariile profesorilor sunt majorate mai are de depăşit câteva hopuri procedurale până la intrarea în vigoare. Primul este contestarea la Curtea Constituţională. Guvernul a anunţat deja că ia în calcul această acţiune. La Curtea Constituţ ională, legea poate să rămână multă vreme. Judecătorii nu au un termen maxim până la care sunt obligaţi să se pronunţe. În cazul în care Curtea consideră că legea este în regulă, ea va merge la promulgare. Preşedintele are la dispoziţ ie 10 zile pentru a semna decretul. Sau îl poate trimite la reexaminare, punct în care legea revine în parlament pentru corecturi. Dacă Curtea va decide că este neconstituţională, legea se va întoarce la parlament pentru modificări. Senatul şi Camera Deputaţilor au un termen maxim de 45 de zile să facă corecturile cerute de Curte, altfel prevederile declarate neconstituţ ionale sunt abrogate. Şi noua variantă trebuie semnată de Băsescu. El are maximum 10 zile să o promulge.