Opoziţia franceză apreciază că preşedintele Nicolas Sarkozy, aflat la o cotă scăzută de popularitate, doreşte să obţină avantaje de imagine persecutând o minoritate dezavantajată.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, presează Bucureştiul să rezolve problema romilor care săvârşesc infracţiuni la Paris şi avertizează că, din această cauză, Hexagonul "are rezerve" privind aderarea României la zona Schengen, de liberă circulaţie.
Mesajele transmise recent de Lellouche, la posturile de radio France Info şi RFI, vin în contextul preocupării declarate a preşedintelui Nicolas Sarkozy de a rezolva "problemele ridicate de comportamentele unor nomazi sau romi" din Franţa.
Lege şi ordine
O reuniune organizată ieri de Sarkozy pe această temă, la câteva zile după o ciocnire între nomazii francezi şi jandarmii din orăşelul Saint-Aignan, a fost criticată de organizaţiile umanitare şi de opoziţia politică, reprezentată de socialişti şi de verzi. Aceştia, scrie presa franceză, au apreciat că preşedintele - aflat la o cotă minimă de popularitate - doreşte să-şi întărească imaginea de lider puternic şi să obţină avantaje electorale, persecutând o minoritate deja dezavantajată.
În plin avânt electoral se află, de altfel, şi Pierre Lellouche, secretar de stat, deputat şi consilier în Paris. Acesta, scrie "Le Monde" şi-a anunţat la începutul lunii intenţia de a candida pentru un nou mandat de deputat într-o circumscripţie pariziană, iar lupta se anunţă dificilă, în condiţiile în care, la alegerile din 2012, numărul de deputaţi pentru Paris va scădea de la 21 la 18. Nu e singura ţintă. Lellouche, citat de "Le Monde", a precizat că şi o "candidatură la Primăria Parisului" se află în atenţia sa.
Răspunsul Bucureştiului
Ieri, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) i-a răspuns oficialului francez, observând că România "îndeplineşte cerinţele acquis-ului comunitar" şi "e în măsură să gestioneze eficient fluxurile migratorii la frontiera externă a spaţiului Schengen".
"Acest aspect nu are însă nicio legătură cu deplasarea unor cetăţeni europeni pe teritoriul UE. De asemenea, problematica integrării sociale a unor cetăţeni ai UE nu are nicio legătură şi nu intră sub incidenţa acquis-ului Schengen", a spus MAE, într-o precizare trimisă EVZ.
Vorbind despre aderarea României la zona Schengen, fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a subliniat la rândul său că "Franţa nu poate să-şi dea acordul decât pe criteriile care au stat la baza aderării altor state". El a avertizat însă, oferind exemplul raportului Comisiei UE privind justiţia din România, că politicienii din alte state membre ar putea încerca să condiţioneze şi în viitor aderarea României.
LUNGUL DRUM PÂNĂ LA SCHENGEN
Numărătoare inversă pentru reformă şi infrastructură
Corupţia, funcţionarea greoaie a instanţelor şi lipsa de voinţă politică pentru rezolvarea acestor probleme sunt principalele critici adresate României în Raportul pe justiţie publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE).
La aceste probleme se adaugă unele care ţin de infrastructură şi care ar putea constitui piedici în calea accederii la spaţiul Schengen: spre exemplu, construirea unor noi terminale ale aeroporturilor din Timişoara şi Otopeni.
"Până acum au fost şapte inspecţii pe Schengen, în noiembrie urmează ultima", a avertizat preşedintele Traian Băsescu. Şi nu este exclus ca România să de păşească termenul-limită impus de CE pentru a duce la bun sfârşit unele dintre condiţiile impuse pentru aderare.