Proiectul final al „Pactului Global pentru o Migrație Sigură, Ordonatăși Regulată”, aprobat de principiu de toate cele 193 de țări membre ONU, cu excepția Statelor Unite, care s-au retras de la negocieri încă de anul trecut, urmează să fi e semnat într-un cadru fastuos, în 10-11 decembrie, la Marrakech, în Maroc. Cehia, Australia, Austria, Bulgaria, Croația, Polonia, Israel, Estonia și Ungaria au anunțat că nu vor participa la semnarea documentului. În România, nici Guvernul, nici Parlamentul nu știu ce va face Ministerul de Externe. Inițial, s-a anunțat că România va fi reprezentată la nivel înalt și va semna Pactul.
Surse din Ministerul de Externe au anunțat, neoficial, că Teodor Meleșcanu va fi prezent la Marrakech și va semna Pactul ONU pentru Migrație. Documentul are implicații majore și statuează migrarea ca un drept fundamental. Statele semnatare nu se vor putea opune valurilor de migranți deoarece asta ar însemna încălcarea unui drept fundamental.
Nu există Memorandum
Opinia publică din România, preocupată în mod special de corupție și de confruntările politice, a ignorat total acest subiect, care a lipsit complet din dezbaterea publică.
De regulă, înalții funcționari care participă la negocierea unui acord internațional își bazează acțiunea pe un Memorandum aprobat în guvern. În Executiv nu se știe dacă a trecut un asemenea document, dar miniștrilor „nu le-a trecut pe lângă ureche așa ceva”. Nici parlamentarii nu sunt mai documentați despre acest subiect. Toți arată cu degetul către Externe.
Iohannis are o abordare deschisă în domeniul migrației
Nici președintele Klaus Iohannis nu este prea generos în declarații legate de acest subiect. La a 73-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite, care a avut loc în 27 septembrie, președintele s-a întâlnit cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe Înaltul Comisar pentru Refugiaţi că România va promova o abordare deschisă în domeniul migraţiei, orientată spre identificarea de soluţii consensuale la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pe durata deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019. La rândul sau, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi a asigurat de tot sprijinul UNHCR pentru preşedinţia română a Consiliului UE în gestionarea dosarului complex al migraţiei.
Filippo Grandi a apreciat susţinerea acordată de România Compactului Global privind Refugiaţii, document-cadru negociat sub auspiciile ONU, cu scopul de a consolida răspunsul internaţional la fluxurile masive de refugiaţi şi de a identifica soluţii pentru situaţiile în care aceştia se regăsesc.
Protest la MAE
Săptămâna trecută, zeci de persoane au protestat în fața Ministerului de Externe împotriva ratificării de către România a Pactului Global pentru Migrație. Aceștia au purtat bannere pe care se putea citi: „Pe aici nu se trece”, „Poporul român nu v-a dat mandat să aduceți migratori”, „Ați distrus nația cu emigrația, nu o distrugeți și cu migrația”, dar și articolul trei din Constituția României: „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine”.
Protestatarii i-au transmis ministrului Teodor Meleșcanu o scrisoare în îi cer să nu semneze documentul. „Noi, românii, nu suntem islamofobi. Dar, privind la efectele pe care această migrație le-a avut asupra altor state occidentale (Germania, Suedia, Belgia, Olanda, Franța etc) realizăm simplul adevăr: acela că migrația islamică nu are șanse de integrare în nici un popor gazdă. Este suficient să privim la buletinele de știri din țările de mai sus, la crime, la războaie stradale, la crasa nesupunere civică, la violențele contra poliției, la impunerea Sharia în suburbiile și cartierele islamice din atâtea și atâtea orașe europene, la violuri în masă etc, cât să realizăm că așa zisul multiculturalism (melting-pot), așa cum este el invocat de cercurile marxiste, nu este decât o imensă ipocrizie”, se arată în document.
Merkel, atât de singură
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cea mai mare susținătoare a migranților, a rămas tot mai singură în demersul ei. Ministrul sănătății, Jens Spahn, cel care se pregătește să o înlocuiască pe Merkel, nu este un susținător al Pactului. Recent, el a chemat clasa politică la o dezbatere amplă și chiar a propus o amânare a aprobării acestuia, propunere agreată și de parlamentari din partidul cancelarului. Partidul de extremă-dreapta, Alternativa pentru Germania, se opune categoric Pactului.
Pe sub mână încă-o dată
După o consultare publică extrem de discretă în ianuarie 2018, Guvernul României a tot amânat, dar în cele din urmă s-a conformat Recomandării Comisiei Europene din 8 iunie 2015 privind relocarea imigranților în interiorul UE și a adoptat o hotărâre de modificare a legii care reglementează statutul refugiaților în România.
Proiectul legislativ a fost depus la Senat în 29 octombrie 2018 și urmează să fie dezbătut în cele două Camere. Aceasta prevede acordarea de locuințe sociale, consiliere, sprijin pentru integrare, bani pentru chirie și utilități, acces la piața muncii și ajutoare sociale de șomaj pentru migranții care decid să se stabilească în România.
Subiect tabu sau lipsit de importanță
Până la ora închiderii ediției nu am reușit să aflăm un răspuns oficial în legătură cu poziția României. Neoficial, am aflat că ministrul Teodor Meleșcanu (foto) va semna Pactul. Motivul ar fi că România nu se poate alinia țărilor care au ieșit din Pact deoarece are responsabilități și pe tema migranților pe perioada deținerii președinției rotative a Consiliului UE. Niciun fost ministru de Externe nu a comentat subiectul, ne-au declarat că nu cunosc conținutul documentului.