Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu, nu are ce realizări să prezinte în domeniul consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat
În programul de guvernare, la punctul 6 din capitolul Priorităţi, cabinetul Cioloş îşi propunea „Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului” prin „Eficientizarea managementului sistemului de urgență și protecția infrastructurii critice” şi „Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”. Mandatul guvernului Cioloş este pe terminate şi nimeni nu a văzut vreo clădire cu bulina roşie reabilitată.
Asta cu toate că, încă din ianuarie, la nivelul Guvernului a fost constituit un grup de lucru care să se ocupe de situaţia clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, coordonat de ministrul Muncii Dragoş Pâslaru, pe atunci consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului. El spunea, la dezbaterea „Bucureşti - oraş cu risc seismic” organizată de Grupul pentru Dialog Social în prima lună a lui 2016, că problema clădirilor cu risc seismic ridicat este una complexă, iar pentru găsirea unor soluții la nivel guvernamental ar trebui să existe în primul rând o listă clară cu situația acestor imobile la nivel național.
Lista lui Ponta „plagiată” de Cioloş
Problema listei a fost rezolvată dintr-un condei prin preluarea în anexa „Hotărârii pentru aprobarea Programului de acţiuni pe anul 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public” a listei din HG cu aceeaşi denumire emisă de guvernul Victor Ponta pentru anul 2015. În afară că una a fost dată pentru anul 2015 şi alta pentru 2016, singura diferenţă este că prima este semnată de Victor Ponta şi contrasemnată de ministrul Dezvoltării Liviu Dragnea, iar a doua de Dacian Cioloş şi urmaşul lui Dragnea, Vasile Dîncu (vezi facsimile). Aşa că, potrivit tradiţiei, viitorul guvern nu are decât să modifice anul şi s-o semneze succesorii lui Cioloş şi Dîncu.
Lacrimi de crocodil
În martie, însuşi premierul Cioloş propunea crearea unui Fond Special la Ministerul Dezvoltarii pentru clădirile cu risc seismic iminent: „E unul din obiectivele pe care ni le-am fixat în programul de guvernare şi căutăm resurse financiare dar şi soluţii juridice pentru că nu-s deajuns banii, trebuie şi soluţii juridice pentru a consolida anumite clădiri pentru că nu toate sunt în proprietatea publică”.
Şi uite aşa, la sfârşitul lui septembrie, vicepremierul şi ministrul în atribuţiile căruia intra rezolvarea problemei, Vasile Dîncu, se văita că există o mare problemă privind legislația referitoare la consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație. „O mare problemă este legislația pe care o avem și noi lucrăm în acest moment, împreună cu Ministerul Justiției și cu societatea civilă pentru a găsi o formulă. În al doilea rând există un fel de blocaj la nivelul administrației locale și cetățeni, în relația administrația locală și cetățeni în care ori cetățenii au dat în judecată administrația locală ori administrația locală dă în judecată cetățenii. Ce e drept, în ultimii cinci ani am studiat modul în care au fost utilizați banii cheltuiți de la Guvern pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație. Au fost ani în care, de exemplu, în București am avut zero absorbție sau 21 la sută în 2014”, spunea Vasile Dîncu.
450.000 de bucureşteni dorm în clădiri foarte periculoase
Din 1994, doar 19 imobile au fost consolidate în Capitală din banii primăriei şi ai guvernului. În 22 de ani, legislaţia a fost modificată de 13 ori. Ultima variantă prevede că cei care nu îşi permit să achite reparaţiile, să ia credit pe 25 de ani cu rată fixă, fără dobândă. Însă, dacă un singur locatar nu este de acord cu consolidarea, lucrările nu pot începe. De aceea, doar pentru 11 clădiri sunt încheiate contracte de reparaţie. Potrivit unui scenariu realizat de Institutul Naţional de Cercetare în Construcţii - INCERC, în cazul unui cutremur major pe timp de noapte, în Bucureşti, 23 de mii de clădiri ar fi avariate semnificativ. „Numărul în sine de clădiri nu este atât de important cât este gradul de ocupare dat de ora la care se poate produce. La ora unui cutremur de noapte 450.000 de persoane sunt acasă, în acele clădiri”, a declarat Emil Sever Georgescu, directorul institutului.
Ce l-am întrebat pe ministrul Dezvoltării
Evenimentul zilei a vrut să afle, înainte de încheierea guvernării Cioloş, pentru cititorii săi, ce s-a realizat în acest an. În temeiul Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am adresat ministrului Dîncu următoarele două întrebări:
1. Ce soluţii legislative aţi identificat şi adoptat în privinţa rezolvării problemei consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat?
2. Câte clădiri cu risc seismic ridicat au fost consolidate în timpul mandatului dumneavoastră de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice?
Și ce ne-a răspuns
Pe 9 decembrie am primit următorul răspuns: „Ca urmare a solicitării dumneavoastră de informaţii înregistrată în cadrul MDRAP cu nr. 112306/29.11.2016, conform art. 7 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm următoarele: Informaţiile solicitate nu au putut fi identificate şi expediate în termenul iniţial de 10 zile. Solicitarea dumneavoastră este în lucru, urmând ca răspunsul să vă fie furnizat în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii”.
Singura concluzie logică în urma acestui răspuns estă că, probabil, realizările au fost atât de multe încât mai mult de jumătate de lună este o perioadă prea scurtă pentru a fi identificate toate.
Scrisoarea dezamăgitului
Însă, această concluzie este contrazisă de George Flonta, șeful grupului de lucru constituit la nivelul guvernului în coordonarea lui Dragoş Pâslaru. Într-o scrisoare adresată premierul Dacian Cioloş, acesta spune: „Din partea Domnului Viceprim-ministru Vasile Dîncu am auzit o mulțime de declarații publice promițătoare cu referire la cea de-a 6-a prioritate din cuprinsul Programului de Guvernare, însă faptele concrete și palpabile au întârziat continuu să apară! De aceea, consider că efectiv singura persoană care ar mai putea să îndrepte lucrurile — în cele doar câteva săptămâni rămase din mandatul actualului Guvern — și care ar avea autoritate în fața unui Viceprim-ministru al Guvernului României sunteți doar, numai, exclusiv Dvs., Domnule Prim-Ministru! Iată de ce vă rugăm respectuos să nu lăsați nerezolvată tocmai cea de-a 6-a prioritate din cuprinsul Programului de Guvernare. Aceasta cu atât mai mult cu cât Domnul Viceprim-ministru Vasile Dîncu nu a reușit nici măcar găsirea unei soluții legislative concrete în privința problemei consolidărilor antiseismice. Cu atât mai puțin a reușit Domnul Viceprim-ministru să asigure o începere efectivă a unor asemenea lucrări în sfera consolidărilor antiseismice. Iată, așadar, că în peste 10 luni de mandat, Domnul Viceprim- ministru nu a realizat nimic concret în această privință recunoscută ca fiind una prioritară. Domnul Viceprim-ministru s-a rezumat, din nefericire, doar la declarații publice bine ticluite care au oferit multe speranțe, unele rămase însă total neconcretizate”.
O lege ca un „tun imobiliar”
Potrivit unui document al Asociației „S.O.S. — Clădiri cu risc seismic”, Legea 282/2015 nu rezolvă problema consolidărilor, ci reprezintă un posibil „tun imobiliar”. „Legea 282/2015 modifică și completează fără norme metodologice de aplicare Legea 20/1994 care are norme metodologice de aplicare. Legea 282/2015 este discriminatorie: ea îi protejează doar pe clienții din spațiile comerciale, dar nu-i protejează pe locatari și nici pe cei care din neșansă ar fi în zona de prăbușire a imobilului. Legea 282/2015 nu a fost prezentată pentru dezbatere publică”, se arată în document.