A scos la vânzare acțiunile deținute de stat la 39 de aeroporturi, 850 de porturi, câteva companii energetice, bănci, cazinouri. Este chiar dispusă să vândă și câteva mii de acri de pământ, căi ferate și autostrăzi, însă investitorii nu se înghesuie să cumpere mai ales când proteste violente zguduie Atena, iar sindicatele anunță grevă generală după grevă generală.
Executivul grec a fcut, marți, prima încercare de a vinde câte ceva din bunurile deținute de stat. La hotelul Claridge din Londra, departe de furtunoasa Atenă, investitorii au arătat puțin interes.
Ce-i sperie pe investitori?
Birocrația, puternicele sindicate elene, corupția extinsă și lipsa transparenței, sunt doar câteva dintre motivele invocate de investitori atunci când strâmbă din nas la achiziționarea de active în Grecia, potrivit lui Nikos Stathopoulous, managing partner la BC Partners, companie care a investit mai bine de 3,5 miliarde în Grecia.
”Nici măcar în zilele ei bune Grecia nu era o țară foarte atractivă pentru investitori. Nimeni nu vrea să investească într-un stat unde nu există o piața a muncii flexibilă, unde cu greu poți angaja sau concedia pe cineva”, a declarat Stathopoulous, citat de cotidianul britanic The Guardian.
Acesta a subliniat că riscul ridicat al unei investiții în Grecia va scădea destul de mult prețul companiilor scoase la privatizare, chiar mai mult decât se așteaptă guvernul elen sau Uniunea Europeană.
De aceeași părere este și George Christodoulakis, secretarul special elen pentru restructurarea activelor naționale și privatizare. "Este adevărat că le-am putea vinde mai ieftin decât în condiții normale, însă toți banii obținuți vor fi folosiți pentru plata datoriilor", a declarat Christodoulakis.
”Adevărul trist este acela că nimeni nu va cumpăra ceea ce Grecia este dispusă să vândă”, a declarat Aref Lahham, managing director și co-fondator Orion Capital Managers. Iar ceea ce străinii doresc de la greci, îi împiedică legislația elenă să obțină. Este vorba despre realizarea unor investiții în infrastructura turistică și în exploatarea minunatelor insule grecești.
Lahham nu crede în calendarul de privatizare autoimpus de executivul elen. Acesta nu dă nicio șansă Grecie în încercarea de a vinde până în 2012 active în valoare de 15 miliarde de euro și nu crede că procesul de privatizare se va încheia în 2015 prin încasarea totală a 50 de miliarde de euro.
Grecia speră ca prin vânzarea activelor naționale reușească să plătească o parte din împrumutul de 110 miliarde de euro obținut de la instituțiile financiare internaționale și de la Uniunea Europeană.