De aproape doi ani, băncile centrale ale mai multor țări din lume cumpără masiv aur. Tonul par să-l fi dat Rusia și China, dar pe parcurs s-au alăturat și alte țări precum Turcia, Kazahstan, India și Polonia.

„De la începutul sancțiunilor occidentale, în 2014, Rusia și-a dublat rezervele de aur de la 10 la 20% din valoarea rezervelor sale valutare. Manevra merge mână în mână cu orientarea lui Putin spre China, țară care e ea însăși un cumpărător masiv de metal nobil”, scrie ziarul italian Il Sussidiario. Desigur, pentru multe dintre aceste țări (Rusia, Turcia, chiar și India) există motive interne de a stoca aur, motive care țin de vulnerabilitățile economiei din aceste țări. Numai că asta nu e tot. „Băncile centrale cumpără aur pentru diversificarea rezervelor și minimizarea expunerii la dolar. Aceasta a fost narațiunea oficială și este adevărată. China și Rusia au, însă, un obiectiv geopolitic mai mare. Aceste țări vor să să submineze hegemonia dolarului și să diminueze capacitatea Statelor Unite de a folosi arma dolarului ca instrument de politică externă”, susține site-ul Schiff Gold, specializat în comerțul cu metale rare. Și Il Sussidiario e de aceeași părere. „China și Rusia au început achiziționarea de aur în forță pentru a-și ușura cordonul ombilical cu datoria SUA și pentru a crea pilonii unui sistem monetar care nu mai depinde de dolar ca monedă de referință pentru comerțul global”. Un articol publicat recent de MarketWatch de Brett Arends merge chiar mai departe și avertizează administrația americană să „fie atentă”, pentru că „acesta ar putea fi începutul atacului acestor țări asupra dolarului”. În sprijinul afirmațiilor sale, Arends (care a fost ziarist la prestigiosul Wall Street Journal ) îl citează pe managerul de fondului Odey Asset Management, Crispin Odey, nimeni altul decât fostul ginere al mogulului media Rupert Murdoch. „Există un motiv evident pentru China să cumpere aur. Vrea să spargă hegemonia globală a dolarului american - hegemonia pe care fostul președinte francez Charles de Gaulle a numit-o „privilegiul exorbitant al Americii”. (China n.r,) vrea să facă din moneda proprie un jucător mondial”. Odey susține că rezervele de aur acumulate de Beijing ar trebui să crească încrederea mondială în moneda chineză. În ceea ce privește Rusia, aici s-a vorbit despre crearea unei criptomonede cu acoperire în aur, împreună cu înființarea unei alternative la sistemul de plăți SWIFT bazat pe dolari. „Ne aflăm într-un punct de inflexiune foarte rar de-a lungul istoriei", susține Arends, schimbarea hegemoniei economice. „Economia Chinei a depășit deja America într-o oarecare măsură, la fel cum America a depășit-o pe vremuri pe cea a Marii Britanii. Aceste perioade de tranziție, de-a lungul istoriei, au fost perioade de instabilitate”. Arends nu face nicio predicție cu privire la cât ar putea valora aurul în viitor. Dar recunoaște că ar putea fi vorba de creșteri spectaculoase, chiar mult mai mari de sută la sută. De altfel, nu numai băncile centrale adună aur, ci, se pare, și cei mai bogați oameni din lume. Dacă acesta este pariul câștigător în vremurile tulburi în care trăim, rămâne, însă, de văzut!