La un an şi trei luni de la dispariţia celebrului ei soţ, femeia merge zilnic la mormântul celui alături de care a petrecut patru decenii.
La Cimitirul Militar din Trivale e o zi obişnuită. În micuţa capelă de la intrare, o familie se pregăteşte să-şi îngroape mortul. Ninge slab, iar fulgii acompaniază paşii unei femei care a bătătorit aleea centrală. De un an şi trei luni, de când şi-a pierdut soţul, vine zilnic la mormânt.
Femeia este Gica Dobrin, soţia lui Nicolae Dobrin, cel considerat de mulţi cel mai valoros fotbalist român al tuturor timpurilor. La 60 de ani, Gica e o femeie onorabilă, care se respectă pe sine şi e atentă cu cei din jur. Îmbrăcată elegant, machiată cu grijă, ea îşi duce crucea cu demnitate. Flori pentru „Gâscan“ „Uitaţi-vă! Vedeţi cum se uită la noi? Ne aşteaptă“, ne spune Gica, perfect conştientă, dar în şoaptă, parcă pentru a nu-i deranja somnul lui Gicu. După un brăduţ, pe o cruce de marmură, se zăreşte chipul „Gâscanului“. Mormântul fostului mare fotbalist, decedat la vârsta de 60 de ani din pricina unui cancer pulmonar, a devenit loc de pelerinaj pentru cei care au drum prin Cimitirul Militar „Sfântul Gheorghe“ din Piteşti, lângă stadionul care îi poartă numele lui Nicolae Dobrin.
La locul de veci al lui Dobrin, aflat chiar la aleea principală, tot timpul sunt flori. Pe cele mai multe le aduce Gica. Altele sunt puse de oameni simpli, admiratori anonimi ai „Gâscanului“. Pe cruce, o ştersătură stângace îl dă de gol pe cel care a inscripţionat data morţii. „Era trecută luna a noua, dar Gicu a murit în octombrie. De parcă ar mai conta“, spune, fără ranchiună, Gica. „Ştiam că moare“ Când începe să vorbească despre „Gâscan“, Gica nu se mai opreşte. Face pauze doar atunci când o podideşte plânsul, sfâşiată de durere. „Am stat 41 de ani împreună. Când ne-am cunoscut, eu aveam 14 ani, iar el - cu doi mai mult. Dragoste mai mare ca a noastră nu a existat, credeţi-mă“, sus- ţine Gica. Femeia povesteşte întâmplă ri din tinereţe, dar şi amănunte din ultimele clipe de viaţă ale lui Dobrin.
„Eram la spital. Ştiam că moare. Stăteam lângă el, pe marginea patului. Mi-a luat mâna şi mi-a sărutat-o. Am crezut că vrea apă, dar m-a refuzat. Abia apoi am înţeles gestul. A mai trăit câteva minute după aceea... A murit sărutându-mi mâna. Îmi e aşa de dor de el“, ne întristează Gica. „Lumea mă opreşte pe stradă“ După moartea soţului, Gica a primit numeroase dovezi că Gicu a fost un idol: „Ştiam că e iubit, dar nu atât de mult. Şi voi, presa din toate generaţiile, l-aţi făcut mare. La înmormântare am rămas uluită cât de multă lume a venit să-l vadă. La fel de surprinsă sunt şi acum. Să mergeţi cu mine pe stradă, prin Piteşti, şi să vedeţi cum mă opreşte lumea şi mă salută sau mă întreabă de sănătate. Mulţi sunt oameni pe care nu i-am văzut în viaţa mea. Toţi l-au iubit însă pe Gicu. Prin mine, toată această iubire îi este transmisă lui, acolo sus“. Atacuri de panică La peste un an de la dispariţia lui Dobrin, Gica povesteşte despre calvarul trăit imediat după înmormântarea soţului ei. „Câteva luni de zile am suferit din cauza atacurilor de panică“, povesteşte ea. „Seara, înainte de culcare, închideam ochii şi, după câteva secunde, Gicu apărea lângă mine, în cameră! Ştiam că murise, dar el era lângă mine. Şi asta se întâmpla seară de seară. Mă panicam şi nu ştiam ce să fac. Am avut mare noroc cu familia mea. Am o soră şi un frate. Copiii surorii mele au fost ca şi ai noştri. Au crescut la noi în casă. Acum, îmi poartă ei de grijă“, povesteşte Gica Dobrin. „Aş vrea să-l mut pe Gicu“ Dispariţia lui Nicolae Dobrin nu a luat-o prin surprindere pe soţia fostului mare fotbalist. Evenimentele ulterioare, însă, da! „Eu îmi pregătisem, în mintea mea, înmormântarea. Doream să-l duc la capela unde sunt şi părinţii mei. N-am fost însă lăsată! Am realizat că Gicu nu e doar al meu, ci şi al acestui oraş, al acestei ţări. Şi am acceptat să-l împart cu ceilalţi“, spune soţia marelui dispărut.
Cu toate acestea, Gica ar vrea, cu timpul, să-i schimbe „Gâscanului“ locul de veci. „Eu ce am să fac după ce nu voi mai fi? Vreau să fiu cu Gicu al meu“, explică doamna Dobrin.
ACTIVITATE Conduce o şcoală de fotbal la Valea Ursului În noaptea de Revelion, Gica Dobrin a mers la cimitir, unde a vegheat, vreme de câteva ore, mormântul soţului. „Cum să-l lăsăm singur în astfel de momente? Merg în fiecare zi la cimitir, dar de Sărbători stau mai mult. Vorbesc cu el, depănăm amintiri. Îmi amintesc cum îmi aducea mereu flori. Spunea: «Văd că astea s-au veştejit, mă duc să iau altele». Sau când mai făcea vreo trăsnaie, venea acasă spăşit, bineînţeles cu un buchet de flori în mână. A fost sprijinul meu, iar eu am fost viaţa lui“, povesteşte Gica. Femeia primeşte, în numele „Gâscanului“, lunar, o rentă viageră de la Cornel Penescu, patronul echipei FC Argeş. „Îmi e şi ruşine. V-am spus, am bani. Domnul Penescu, însă, mă dezarmează spunându-mi mereu: «Doamnă, Maestrul îmi dictează să fac acest gest!»“, spune soţia lui Dobrin, care încearcă să ducă mai departe munca soţului ei de la şcoala de fotbal care poartă numele „Gâscanului“, de la Valea Ursului, o localitate situată la 10 kilometri de Piteşti, pe drumul spre Râmnicu-Vâlcea.
„Avem câţiva copii de mare perspectivă. Nu ne e uşor, dar cred că unul-doi ani ne mai chinuim, pentru că apoi vor apărea şi primele rezultate. Un birou al lui Gicu l-am transformat în dormitor pentru copiii care locuiesc în alte localităţi“, a explicat Gica.
După moartea soţului, Gica Dobrin a rămas cu o situaţie materială foarte bună. O recunoaşte deschis. „Gicu mi-a lăsat multe. Prea multe. Am din ce trăi, am avut dintotdeauna, nu asta e problema. Aş da însă orice să-l am înapoi. L-aş vrea chiar şi bolnav, aşa cum era în ultima perioadă, dar numai să fie în viaţă“, spune Gica. Soţia celui care a încântat cu driblingurile sale generaţii întregi ne spune că Dobrin nu a avut nico şansă de însănătoşire după depistarea bolii. „Dacă ar fi avut vreo şansă, îl duceam în cârcă până în America“
„Când i s-a depistat cancerul, era deja prea târziu. Nu s-a pus niciodată problema banilor, pur şi simplu Gicu nu a avut zile. S-a spus la un moment dat că Adrian Mutu s-ar fi oferit sau că ar fi plătit chiar nu ştiu ce tratament pentru Gicu. Nimic mai neadevărat. Să vă spun ceva. Eu nu l-am văzut în viaţa mea pe acest băiat. Îl ştiu doar de la televizor. Nu a fost niciodată în acelaşi loc cu mine şi cu Gicu. Nu am auzit nici măcar în perioada în care Gicu era bolnav să fi dat vreun telefon, să-l întrebe de sănătate.
S-a spus că Mutu s-a oferit să plătească pentru a-l duce în America, pentru a se face bine. Păi cum să plătească ceva ce nu putea fi plătit? Dacă Gicu ar fi avut vreo şansă în America, să zicem, îl luam eu în cârcă şi îl duceam până acolo. Dacă vrea cineva să facă ceva pentru mine, atunci să-l aducă pe Gicu înapoi!“, ne-a mărturisit Gica Dobrin.