„Doamnă cancelar Merkel, v-ați petrecut primii ani din viață într-o țară comunistă. Și eu. Și îmi amintesc că în acele zile deloc fericite se spunea că sistemul comunist rezolvă curajos toate problemele pe care el însuși le creează”

Câtă dreptate avea filosoful și politicianul polonez Ryszard Legutko când îi reproșa Angelei Merkel politicile fără cap și fără coadă cu privire la acceptarea unei imigrații masive, abia astăzi se vede. O recunosc, prin acțiunile lor, chiar colegii de partid ai cancelarului german. După ce au acceptat ca milioane de așa-ziși refugiați, inclusiv jihadiști fanatici, să se instaleze în Germania, acum, creștin democrații încearcă să-i scoată pe musulmani de sub influența islamismului radical. Ultima găselniță a guvernului german este "taxa pentru moschee" care ar urma să fie plătită de comunitatea musulmană germană, astfel încât locașurile de cult să nu se mai bazeze pe finanțări străine. Potrivit Die Welt, propunerea este susținută de vicepreședintele grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Democrat (CDU), Thorsten Frei, care spune că taxa ar face ca "Islamul din Germania să se elibereze de influența statelor străine și să câștige o orientare mai puternică pe plan intern". Și aliații Angelei Merkel sunt favorabili ideii. Michael Frieser de la Uniunea Socială Creștină Bavară (CSU) spune că autofinanțarea moscheilor ar putea înlocui donațiile externe, lăsând să se înțeleagă că ;eicii care dau bani ar putea urmări scopuri diferite de ale statului german. Și expertul Partidului Social Democrat Burkhard Lischka spune că ideea e "demnă de luat în discuție" . Acest mod de a finanța locașurile de cult este folosit cu succes în Germania și Austria pentru bisericile creștine. Numai în Germania, de pildă, Biserica Romano Catolică a reușit să obțină în 2017 nu mai puțin de 7,1 miliarde de euro de la credincioși. Dar nu prosperitatea moscheilor este preocuparea politicienilor germani, ci îngrijorarea că acestea ar putea sădi idei extremiste în rândul credincioșilor sau ar putea să facă jocurile altor state. Interesul Turciei pentru moscheile din Germania este bine cunoscut, poate și din cauza faptului că în această țară minoritatea turcă este foarte importantă numeric. Dar donațiile generoase ale regimului Erdogan par a urmări alte scopuri. Ca urmare a finanțării, guvernul turc a reușit să-și extindă influența politică, fapt criticat de Consiliul Europei, care a invitat guvernul turc să înceteze finanțarea moscheilor și a altor proiecte culturale musulmane. Mai mult, una dintre principalele asociații islamice turco-germane, DITIB, a fost, de asemenea, subiectul unor controverse atunci când s-au adus probe că imamii aparținând organizației spionau credincioșii în numele și în folosul regimului de la Ankara. Cum va reuși autofinanțarea moscheilor să le facă ceva mai „europene” e greu de spus. Asta pentru că până și imamii moderați pun în circulație idei șocante pentru lumea civilizată în ce privește conviețuirea musulmanilor cu celelalte religii. Ultimul exemplu în acest sens vine din Canada, unde un imam din British Columbia susține că musulmanul care le urează Crăciun fericit creștinilor face un păcat mai mare decât dacă ar omoarî un om. „Îi feliciți pentru nașterea Domnului lor? Este acceptabil acest lucru pentru un musulman? Aprobi credințele lor? Dacă le transmiți acest lucru, înseamnă că aprobi”. Imamul a ținut însă să precizeze că nu susține atacurile împotriva creștinilor. "Eu nu spun, și nu am spus niciodată, să ieșim și să-i ucidem (....). Nu. Allah ne învață să nu permitem ca dușmănia care ar putea exista între noi și un popor să ne facă să fim nedrepți.”