Numai anul trecut, Germania a cheltuit 24 de miliarde de euro cu integrarea refugiaților și prevenirea unui nou val de imigrație. În aceeași perioadă, executivul condus de Angela Merkel a alocat 38,5 miliarde pentru Apărare.
Nici anul acesta nu se anunță prea bănos pentru armata germană. Bugetul destinat Apărării este de 43 de miliarde de euro, adică 1.2 din Produsul Intern. O cifră departe nu numai de cele două procente din PIB pentru care insistă Statele Unite (și la care statele membre NATO s-au angajat), dar și de planurile guvernului german, care voia să acorde 1,35 la sută din PIB în 2019.
Desigur, nimeni n-a făcut vreo comparație între cheltuielile cu imigranții și bugetul forțelor armate, dar explicațiile Ministerul de Finanțe arată că Germania (atât de generoasă cu noii veniți) nu stă prea bine cu banii, Mai precis, experții ministerului au anunțat că țara nu-și poate permite să cheltuiască mai mult cu Apărarea pentru că, din păcate, creșterea economică a fost mai mică decât se aștepta.
Cu toate explicațiile, anunțul executivului a provocat revoltă în rândurile comandanților militari, care le-au acuzat deschis pe Merkel și pe Ursula von der Leyen (ministrul Apărării) de slăbirea sectorului de apărare. General-locotenentul Bruno Kasdorf, fostul șef al Statului Major al Forțelor Terestre din 2012 până în 2015, a denunțat la Deutsche Welle "pacifismul periculos" susținut de cancelar și de ministrul Apărării, Ursula von der Leyen.
Potrivit lui Kasdorf, guvernul german are "preconcepții puternice față de funcția fundamentală a forțelor armate" și adoptă decizii care prejudiciază securitatea externă a Germaniei. Subfinanțarea ar putea fi plătită cu pierderi de vieți omenești, lasă să se înțeleagă Kasdorf, care susține că guvernul demonstrează un "dezinteres înspăimântător" pentru soarta contingentului german care participă la misiunea antiteroristă din Afganistan.
Mai mult, sumele mici alocate înseamnă abandonarea, "în mod nejustificat", a programele de modernizare a echipamentului pe care se bazează Bundeswehr. Eșecul de a achiziționa avioane F-35, anunțat de cancelar la sfârșitul lui 2017, reprezintă, în opinia lui Kasdorf, un exemplu de strategie guvernamentală menită să condamne forțele armate germane la o "stare perenă de întârziere".
Într-o critică puternică a executivului german s-a lansat și general locotenentul Karl Müllner,care le-a spus repoorterilor ZDF că Merkel și Ursula von der Leyen au umplut ierarhia militară cu "preferații" lor, plasându-i în poziții de top. Promovările se bazează exclusiv pe "apropierea politică" a membrilor Bundeswehr-ului de guvern și nu pe meritele acestora, acuză Müllner. Dar revolta împotriva modului în care executivul tratează armata a ajuns și în Bundestag.
Președintele Comitetului de Apărare deputatul social-democrat Hans-Peter Bartels a cerut autorităților de la Berlin să "relanseze investițiile" în beneficiul forțelor armate și să "consolideze transparența" promovărilor. Până în acest moment, potrivit ziarului italian Il Giornale, cancelaria federală și Ministerul Apărării nu au dat niciun răspuns acestor acuzații.
Au reacționat însă naționaliștii din AfD, care au acuzat coaliția de guvernământ că provoacă, pentru prima dată în istoria țării, o adevărată "rebeliune" a liderilor militari. Eu zic că liderul AfD Elsner von Gronow se înșală. Militarii s-au mai revoltat o dată împotriva conducerii politice germane. Era vara anului 1944 și la putere se afla Hitler.