Chiar de de ziua sa de naștere – luni a împlinit 76 de ani – fostul cancelar german trimis mesajul de prietenie și de solidaritate Italiei, una dintre cele mai lovite ţări de pandemia mondială generată de coronavirus.

„Reporter: Domnule cancelar, criza coronavirusului reprezintă o provocare dramatică pentru Europa. Ce este în joc?

Gerhard Schröder: Dacă analizăm situația din Italia, Spania și Franța, este corect să vorbim despre o amenințare existențială în adevăratul sens al cuvântului.

Suntem șocați de imaginile care vin din Italia, în special de la Bergamo. Și mă bucur că Germania a decis să întâmpine și să trateze pacienții italieni și să trimită materiale sanitare.

Poate că este adevărat că ar fi trebuit să ne hotărâm mai devreme și să comunicăm mai bine, dar este adevărat și că ne confruntăm toți cu o criză extraordinară.

Cuvântul momentului este ‘solidaritate’, pentru toată lumea, chiar și la nivel european și internațional, deoarece dacă Uniunea Europeană și țările membre nu depășesc această provocare, atunci întregul proiect european este în pericol.

Nu trebuie să permitem acest lucru și cred că nu se va întâmpla: Europa este o comunitate de destine.

Reporter: Uniunea Europeană a lansat deja măsuri importante pentru combaterea consecințelor economice ale pandemiei.

Dar este clar că este nevoie de mai mult. Până acum, majoritatea răspunsurilor au fost naționale. Cu ce ​​instrumente și în ce dimensiune trebuie să se pronunțe răspunsul european?

Gerhard Schröder: În primul rând, trebuie să fie un răspuns rapid și noi îl dăm. De aceea, trebuie să utilizăm ceea ce există deja: Mecanismul European de Stabilitate fără condiții speciale, Banca Europeană de Investiții și Comisia UE.

Pachetul de măsuri de 540 de miliarde de euro aflat în discuție este un semnal puternic. În plus, există și acțiunea Băncii Centrale Europene, care achiziționează titluri publice și private pentru a stabiliza piețele financiare. Și asta este, de asemenea, un lucru bun.

Acum, obiectivul nostru principal trebuie să fie menținerea întreprinderilor în viață, asigurarea locurilor de muncă și oferirea de lichidități suficiente statelor membre pentru a le permite să acționeze.

Reporter: Dar sunteți în favoarea așa-numitelor Coronabond-uri?

Gerhard Schröder: Sunt convins că, în următoarea etapă, avem nevoie și de un instrument comun european de debit. Pot fi eurobondurile, chiar dacă nu pot fi realizate repede, sau poate fi o obligațiune comună.

Reporter: În Germania există o dezbatere puternică chiar pe tema mutualizării datoriilor. De ce este atât de controversată problema solidarității financiare cu țările europene, în special cu Italia? Care este poziția dumneavoastră?

Gerhard Schröder: Am impresia că atitudinea Germaniei față de datorie se schimbă. Situația este, de asemenea, foarte diferită de cea a crizei financiare din 2008.

Italia și Spania sunt afectate de pandemie fără nicio vină. Iar consecințele economice, sociale și umane sunt mult mai devastatoare decât atunci. Între timp, mulți economiști germani, aceiași care până acum s-au opus întotdeauna Eurobond-urilor, își exprimă părerea că tocmai acestea sunt direcția corectă pe care să se meargă.

Premierul Giuseppe Conte propune, de asemenea, un fond pentru reconstrucție. Eu zic: de ce nu? Dacă există o țară care trebuie să înțeleagă că, după o criză existențială, este esențial să existe un sprijin paneuropean pentru reconstrucție, aceasta este Germania.

Am fost ajutați mult după cel de-Al Doilea Război Mondial, deși noi l-am provocat.

Reporter: Germania este țara care a beneficiat cel mai mult de pe urma piaței unice și a monedei comune.

Fostii miniștri de Externe, Sigmar Gabriel și Joschka Fischer – primul, colegul dumneavoastră de partid, al doilea, vicecancelarul dumneavoastră – spun că a venit momentul ca „Germania să folosească pentru această Europă o parte din bogăția obținută datorită Europei”. Sunteți de acord?

Gerhard Schröder: Cred că toți beneficiem de o Europă unită, din punct de vedere politic, cultural și economic. De aceea, trebuie să revenim rapid la o normalizare a vieții. Frontierele interne nu pot rămâne închise mult timp. Oamenii trebuie să se poată întâlni din nou.

Companiile trebuie să producă din nou. Este o întrebare care se pune nu numai în Germania. Este crucial să acționăm împreună și, eventual, să găsim soluții europene. Acesta este apelul meu.

Reporter: Pandemia de coronavirus riscă să fie prima dintr-o serie de crize una după alta, care vor afecta întreaga lume: amenințare de default pentru economiile avansate, perspectiva unei mari depresii pentru cele emergente, precum Brazilia, India sau Indonezia, explozia statelor petroliere precum Libia, Iran, Irak, Venezuela și prăbușirea a milioane de victime în Africa.

Care dintre aceste scenarii considerați că este mai realist și vă îngrijorează cel mai mult?

Gerhard Schröder: Fiecare criză este o sursă de îngrijorare puternică în lumea globalizată. Și prima lecție a acestei pandemii este că ne confruntăm cu o provocare pe care nicio națiune nu o poate câștiga singură.

Dar eu sunt și rămân un optimist: poate că această criză globală ne va duce la o reflecție,și anume, că toți trăim pe aceeași planetă și nu putem reuși decât împreună.

Acest lucru este valabil nu numai în lupta împotriva COVID-19 și a altor pandemii, ci și în soluționarea problemelor globale precum schimbările climatice, foametea, subdezvoltarea.

În loc de confruntare, avem nevoie de mai multă cooperare. Dacă acest adevăr simplu ar fi înțeles la Washington, la Moscova, la Beijing și la Bruxelles, ar fi un bine pentru toată lumea”, se arată în transcriptul realizat de Rador pentru Radio România Actualităţi.