Președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, participă, de la începutul săptămânii, la Adunarea Generală a ONU la New York. Ambii doresc să-i convingă pe cei mai importanți lideri mondiali să aprobe cererea României de membru nepermanent în Consiliul de Securitate în perioada 2020-2021. Alegerile au loc anul viitor.
Oficialii români fac de mult eforturi pentru a obține statutul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate.
Pe lista de așteptare de 12 ani
România și-a depus , în 2006, candidatura pentru un mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru locul aloc at Grupului Est-European. Alegerile vor avea loc în iunie 2019. Diplomații au încercat să obțină sprijinul marilor puteri și au obținut o promisiune de la Germania. În 28 august, când ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a fost în vizită la București, la Reuniunea Anuală a Diplomației, Teodor Meleșcanu a felicitat Germania pentru obținer ea mandatului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2019– 2020. Ministrul român de Externe a solicitat sprijinul Germaniei pentru candidatura României.
Ministerul Af acerilor Ext erne a elaborat „Strategia R omâniei pri vind obținerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021”, în baza căreia a fost adoptat, la nivelul ministerului, „Planul de acțiune pentru pr omovarea candidaturii României la CS ONU la alegerile din 2019”.
Klaus Iohannis a promis sprijin pentru ONU
Miercuri s eara, în discursul pe care l-a ținut la ONU, președintele Klaus I ohannis a solicitat și el sprijin pentru un v ot favorabil.
„Prin această candidatură, ne asumăm partea noastră de responsabilitate în efortul de a spori eficacitatea Consiliului. Sperăm că întreaga noastră evoluție de până acum în cadrul ONU vă va convinge încă o dată că România este determinată să sprijine ONU în activitățile sale de promovare a păcii și dezvoltării pentru toți membrii săi.
Pacea, de zvoltarea și justiția sunt piloni fundament ali ai str ategiei no astre multilaterale.
Ne respectăm partenerii și ne bazăm pe dialog. Contăm pe sprijinul dumne avoastră extrem de valoros pentru candidatura noastră. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU”, a declar at președintele. În context, Iohannis a precizat că în timpul e xercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferinţă internaţională cu tema „Creşterea rezilienţei la dezastre naturale” („Building resilience to natural disasters”).
România reprezentată la cel mai înalt nivel de Corneliu Mănescu
De la momentul aderării la ONU, în anul 1955, România a mai deținut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 200 4-2005). În ECOSOC (Consiliul Economic și social al ONU) a avut statut de membru în anii 1 965–1967, 1974–1976, 1 978–1980, 1 982–1987, 1990–1998, 2001 –2003 şi 200 7–2009. România a deţinut pr eşedinţia Adunării Gener ale la a 22 -a sesiune ordinară (1967–1968), prin Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe la acel moment.
Soarta lui Maior este incertă
Este incertă preocuparea și implicarea Ambasadei României la Washington în demersul obținerii de către România a acestui statut la ONU. Președintele Klaus Iohannis nu a pr ecizat dacă a avut întâlniri cu ambasadorul R omâniei, însă ministrul de Externe a declarat că nu l-a întâlnit. Legat de posibila rechemare de la post a acestuia, Meleșcanu a spus că vrea să vadă dacă sunt argumente pentru retragerea acestuia. Șeful diplomației române a precizat că nu poate ignora decizia luată în Parlament.
Pe 12 septembrie, George Maior a fost audiat în Comisia de politică externă a Senatului iar în 17 septembrie, comisia i-a trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, în care i-a solicitat să spună în ce măsură mai este utilă intereselor României menţinerea lui George Maior în postul de ambasador al României în Statele Unite.
Marile puteri ale lumii decide
Consiliul de Securitate este compus din cinci membri permanenţi (China, Federaţia Rusă, Franţa, Marea Britanie şi SUA) şi zece membri nepermanenţi, dintre care cinci sunt aleşi în fiecare an de Adunarea Generală. Membrii nepermanenţi sunt aleşi conform distribuţiei geografice echitabile: 5 din grupurile regionale africane şi asiatice, unul din grupul regional est-european, doi din grupul regional latinoamerican şi caraibian şi doi din grupul regional vest-european.
Consiliul de Securitate are ca responsabilitate fundamentală menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, prin soluţionarea paşnică a disputelor şi prin întreprinderea de acţiuni împotriva ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi a actelor de agresiune.