Preşedintele PSD a făcut lobby pe lângă premierul Boc să grăbească numirea lui Enache Jiru, un apropiat al lui SOV.
Mircea Geoană se dă peste cap pentru a satisface dorinţa lui Sorin Ovidiu Vîntu de a-şi vedea odată omul instalat la conducerea CEC Bank. Este vorba de Enache Jiru, un apropiat al mogulului, a cărui numire a fost decisă la începutul anului, dar care a fost întârziată luni de zile de PDL. Iritat de această tergiversare, susţin surse din PSD, Vîntu a început să facă presiuni, inclusiv prin trustul său de presă.
Astfel, ieri-dimineaţă, la şedinţa coaliţiei, Mircea Geoană a ridicat problema întârzierii numirii lui Jiru ca preşedinte al CEC Bank. El i-a reproşat lui Emil Boc că i-a promis în mai multe rânduri că va rezolva această problemă, dar mereu „a uitat”. Premierul i-a spus să stea liniştit deoarece se va rezolva. La pachet a fost discutată şi problema întârzierii numirii secretarului de stat la Justiţie. Interesul pentru CEC
Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat o firmă împreună cu Cozmin Guşă, SOCO Dezvoltare&Management. Firma are ca obiect de activitate consultanţă pentru afaceri şi management, aşa cum anunţa Vîntu, într-un interviu acordat HotNews. El spunea că va acorda consultanţă şi pentru accesarea fondurilor europene şi finanţărilor pentru muni cipalităţi. Ceea ce îi lipsea, se pare, era asigurarea finan ţărilor. Acesta ar putea fi şi rolul CEC, bancă de stat inclusă în programul anticriză al guvernului Boc. Prin acest program, instituţia de creditare ar urma să-şi majoreze capitalul cu 900 de milioane de lei, spunea ministrul PSD de la IMM-uri, Constantin Niţă.
Potrivit acestuia, fondurile care ar trebui să intre în capitalizare vor avea ca ţintă susţinerea firmelor mici şi mijlocii şi a agricultorilor şi muni cipalităţilor, adică exact clientul- ţintă al firmei SOCO. Vîntu va trebui însă să mai aştepte, cam două săptămâni, instalarea lui Jiru la CEC, potrivit unor surse din coaliţie. Preşedintele CEC trebuie să primească un aviz de la BNR şi abia ulterior este numit în funcţie de ministrul de finanţe. Enache Jiru a mai fost preşedinte al CEC în ultimul an al guvernării Năstase. „Cel mai potrivit pentru preluarea conducerii CEC este Enache Jiru, deoarece el a mai condus banca”, spunea la sfârşitul lunii martie Mircea Ursache (PSD), preşedintele AVAS. Şefia CEC a revenit PSD-ului la negocierile cu PDL desfăşurate la sfârşitul anului trecut. O altă bancă de stat, Eximbank, a revenit tot PSD, fiind instalat Ionuţ Costea, cumnatul lui Geoană. Tocat la Realitatea
Insistenţa lui Geoană pentru CEC, susţin surse din PSD, este cauzată şi de iritarea pe care i-a provocat-o atitudinea brusc critică a trustului de presă patronat de SOV, de unde se obişnuise ca în ultima vreme să fie tratat cu clemenţă, ba chiar pozitiv. Sâmbătă, Realitatea TV a relatat insistent ultima gafă a preşedintelui PSD, când acesta a răspuns cu un banc la întrebarea unui profesor privind majorarea salariilor. Iar ieri, reporterii Realitatea TV ar fi solicitat la cabinetul preşedintelui Senatului lista tuturor deplasărilor acestuia.
Apropierea dintre Geoană de Vîntu este recentă şi a fost consfinţită odată cu venirea lui Cozmin Guşă pe poziţia de consilier al preşedintelui PSD. Potrivit unor surse politice, parteneriatul se referă la susţinerea mediatică al lui Geoană.
De cealaltă parte, s-a observat cum apropiaţii lui Vîntu ajung la conducerea unor instituţii publice. Este cazul lui Gelu Mărăcineanu, angajat la una dintre firmele lui SOV, numit la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
MIZĂ O bancă profitabilă CEC este singura bancă comercială care a mai rămas în portofoliul statului român. Banca are cea mai extinsă reţea de unităţi, adică peste 1.400 de sucursale. Instituţia financiară se adresează, în principal, sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii şi autorităţilor locale. Mai mult, anul trecut, profitul net al CEC Bank a crescut de cinci ori până la 366 milioane lei, comparativ cu doar 75 milioane lei în 2007. Aceeaşi evoluţie pozitivă au avut-o şi activele băncii care au crescut până la 13,6 miliarde lei, cu 24% mai mult decât în anul precedent. Şi totalul împrumuturilor s-a majorat pe 2008, astfel că acesta a cunoscut un avans de 55,7%, până la 8,1 miliarde lei. În anul 2006, guvernul de la aceea dată - Alianţa D.A. - a vrut să privatizeze instituţia bancară. Însă preţul obţinut de la National Bank of Greece, singura ofertantă rămasă în cursă după ce OTP (Ungaria) s-a retras, nu i-a satisfăcut pe membrii comisiei de privatizare. La puţin timp după, adică în primăvara anului 2007, CEC a intrat într-un proces de relansare. Mai mult, anul trecut, înainte de criză, se vorbea chiar despre o nouă privatizare, dar pe Bursă (Paul Barbu)