O iniţiativă legislativă privind cumpărarea de stickuri pe care elevii să-şi descarce manualele electronice a trecut deja de prima Cameră a parlamentului, fără ca deputaţii să ia în seamă capcanele pe care aceasta le cuprinde.
Dacă elevii vor primi gratuit, din toamnă, memory-stickuri (dispozitive de memorie detaşabilă) şi vor învăţa după manualele în format electronic, ei vor sta în faţa computerului ore întregi în fiecare zi, lucru care le poate afecta grav sănătatea.
Un proiect adoptat ieri de deputaţi prevede ca fiecare elev să primească, la toamnă, un dispozitiv de stocare a informaţiilor.
Părinţii nu au fost întrebaţi ce părere au şi nici medicii de medicină şcolară. Ce riscă elevii? Scolioză, afecţiuni ale vederii, tulburări comportamentale, dependenţă de computer. Medicii spun că nu se cunosc efectele pe termen lung ale petrecerii unui timp îndelungat, zilnic, în faţa computerului.
O problemă acută o constituie faptul că nu toţi copiii au computere acasă, iar cele 1,2 milioane de laptopuri ieftine, promise anul trecut de guvern, au rămas doar pe hârtie. Propunerea legislativă privind achiziţionarea de memory-stickuri pentru fiecare elev, la începutul fiecărui ciclu din învăţământul preuniversitar, a fost adoptată ieri de Camera Deputaţilor şi urmează să treacă prin Senat. Un dispozitiv de minimum 4 GB costă - susţin iniţiatorii proiectului - în jur de 40 de lei. Pentru achiziţionarea lor ar urma să se cheltuiască anual în jur de 40 de milioane de lei.
Cei 43 de iniţiatori mizează pe faptul că, în curând, fiecare şcoală va avea măcar un laborator de informatică, iar alfabetizarea digitală va începe din ciclul primar. VÅNZĂRI
Lecţii electronice de 4 milioane de euro în 2011
Piaţa softurilor educaţionale va exploda în următorii ani. Dacă pentru 2008 se aşteaptă vânzări de două milioane de euro în magazinele româneşti, peste trei ani această cifră s-ar putea dubla, arată Cosmin Mareş, reprezentant al companiei Softwin - unul dintre cei mai importanţi producători. Lecţiile electronice încep să prindă şi în rândul dascălilor.
Potrivit unui studiu Intuitext, realizat în noiembrie 2007, 40% dintre cei 4.000 de profesori chestionaţi susţin că în 2-3 ani vor da teme acasă pe calculator. În acelaşi timp, 24% dintre ei au spus că folosesc deja acest sistem. Doar 1 din 5 profesori au declarat că nu găsesc rostul utilizării softurilor. AVERTISMENT
„Copiii care stau mult în faţa calculatorului nu mai dorm bine noaptea, iar asta poate duce la tulburări comportamentale“, atenţionează oftalmologul Andreea Ciubotaru În clasa profesorului de matematică Adrian Florea, de la Şcoala nr. 98 din Bucureşti, mai toţi elevii au calculator şi internet acasă. La o oră de dirigenţie ţinută de curând, copiii de clasa a VI-a au discutat despre cât de util le este internetul şi cât timp petrec acasă, la calculator. Chiar şi cei mai împătimiţi au răspuns că nu mai mult de două ore într-o zi a săptămânii şi patru ore într-una de weekend. „Părinţii nu se tem atât de câte ore petrec copiii la computer, cât de ceea ce fac în acest timp. Totuşi, au început să caute lucruri serioase, iar eu încerc să le canalizez atenţia spre o astfel de temă. În vacanţă le-am dat să facă o prezentare powerpoint despre construcţia triunghiurilor şi a ieşit excelent“, arată profesorul.
Copiii folosesc oricum calculatorul, problema este să-l utilizeze în scop educativ, consideră şi Cosmin Mareş, reprezentantul companiei Softwin, care ar dori ca autorităţile să se preocupe mai degrabă de răspândirea softurilor educaţionale decât de achiziţionarea de memory-stickuri.
Părinţii sunt curioşi cum va fi folosită informatizarea învăţământului. Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, îi bănuieşte pe responsabilii din Ministerul Educaţiei că vor să facă economie la buget, să nu mai plătească tipărirea de manuale. „Vor să mute responsabilitatea editării manualelor în seama părinţilor. Copiii din Occident au calculatoare, dar au şi manuale ca lumea. Mai degrabă s-ar gândi să facă acelaşi lucru şi aici“, consideră Mihaela Gună. Miopie, strabism şi altele
Mulţi medici specialişti nu sunt de acord cu ideea manualelor electronice, care i-ar ţine pe elevi foarte mult timp la computer.
Cele mai multe probleme ce pot apărea sunt cele de vedere. Dr. Andreea Ciubotaru, oftalmolog de copii, a găsit multe neajunsuri ideii: „Computerele afectează mult dezvoltarea şi agravează viciile de refracţie - miopia şi hiopermetropia“. Apoi, spune medicul, apare riscul apariţiei strabismului.
„Deviaţiile oculare latente, cum este strabismul, sunt prezente la 70% din populaţie, iar suprasolicitarea ochilor, nesfârşitele ore la computer fac ca boala să apară - dureri de cap, vedere în ceaţă, vedere dublă - şi sunt invalidante pentru copii. Au efecte asupra dezvoltării neuropsihice“, avertizează dr. Ciubotaru. Cele mai mici probleme care pot apărea la elevii ce stau prea mult la computer sunt senzaţia de nisip în ochi, de ochi uscat, din cauză că elevul clipeşte mai rar.
Şi mai e ceva, spune oftalmologul: „Copiii care stau mult în faţa calculatorului au adesea tulburări ale ciclului somn-veghe. Nu mai dorm bine noaptea, iar asta poate duce la tulburări comportamentale“. „La clasa I? Oh, Dumnezeule!“
Dr. Corneliu Popescu, ortoped la Spitalul „Bagdasar-Arseni“, din Capitală, spune că şi coloana poate fi afectată la cei care petrec prea mult timp în faţa computerului, într-o poziţie vicioasă: „În timp, pot apărea diformităţi la nivelul coloanei, cum ar fi scolioza“.
Psihoterapeutul de copii Dana Gheorghe spune „nu“ utilizării manualelor electronice. „Se pierde cultura faţă de cărţi şi manualele electronice facilitează dependenţa de calculator, un fenomen destul de răspândit deja. În plus, părinţii nu vor mai putea controla dacă de teme se ocupă copilul sau dacă se uită pe alte site-uri“, explică specialistul. Când a aflat că proiectul de lege prevede acordarea de stickuri şi la clasa I, un medic oftalmolog n-a putut decât să spună: „Oh, Dumnezeule!“. SFATUL PSIHOLOGULUI
„Sunt mai bune cărţile, ajută comunicarea“ După fiecare oră petrecută în faţa computerului, persoana respectivă ar trebui să facă o pauză de 5-10 minute, pe care să şi-o ocupe cu exerciţii de relaxare, de mobilitate a coloanei vertebrale, spune ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti.
Şederea prelungită la calculator oboseşte şi ochii, aşa încât pauzele sunt bine-venite. Ochii au şi ei nevoie de relaxare, spune dr. Andreea Ciubotaru, oftalmolog de copii. „Sunt mai bune cărţile, facilitează comunicarea“, spune şi psihologul Dana Gheorghe. (Tatiana Dabija, Vlad Odobescu)