Editura Evenimentul si Capital

Șuetă cu enigmaticul GELU VOICAN-VOICULESCU, eminența cenușie a întâiului guvern post-comunist. Misterele CPUN, primul for legislativ al României de după Ceaușescu (I)

Autor: | | 2 Comentarii | 7453 Vizualizari

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) a fost un compromis acceptat de majoritatea actorilor politici și reprezentanții organizațiilor apărute ca ciupercile după ploaie, după evenimentele din decembrie 1989.

Publicistul Romulus Cristea, fostul vicepremier al României postdecembriste Gelu Voican Voiculescu și omul de afaceri Florin Bădinici, cu toții revoluționari, cu acte în regulă, rememorează pentru EVZ acele luni tulburi, pline de mister.

Convulsiile sociale care escaladau violent – în special, manifestațiile masive anticomuniste din 12 ianuarie și 28 ianuarie 1990 – vidul legislativ, dar și disoluția autorității de stat, plus haosul, care acaparase întreaga societate românească, i-au determinat pe liderii Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și ai formațiunii politice anunțate Frontul Salvării Naționale (FSN) , sub presiunea străzii și a liderilor partidelor istorice reînviate – Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc – Creștin și Democrat și Partidul Social - Democrat Român – să accepte împărțirea puterii și conducerii României, în scopul organizării primelor alegeri democratice, libere. După acest hop, CPUN urma să fie dizolvat.

Astfel, CPUN a fost primul organism legislativ democratic postrevoluționar. „A fost un for democratic, însă unul șchiop, încă de la înființare. Însă, la acel moment, a fost singura soluție acceptată. Atunci au fost primele semne ale unei democrații noi, ivite în peisajul global scuturat de tarele dictatoriale ale regimurilor comuniste, care stăpâniseră decenii întregi, după al II-lea Război Mondial, dar care se poticnea să țină pasul cu noua evoluție a lumii.

Totul se schimba și nu mai era loc de întors. Istoria o luase în alt sens”, spune jurnalistul, scriitorul și revoluționarul Romulus Cristea, unul dintre cei care au fost la celebra „baricadă” de la Intercontinental, pe 21 decembrie 1989.

Partea leului

Dar de ce existau, însă, îngrijorări evidente privind noul traseu anunțat și urmat de cei care preluaseră puterea imediat după căderea lui Nicolae Ceaușescu? Romulus Cristea (foto) le spune franc, în față: „Din simplul motiv că noua putere își luase deja partea leului. Ca orice învingător, ea făcea împărțeala. Așa s-a întâmplat și la constituirea CPUN, unde chiar dacă acceptase la masă și liderii partidelor istorice și a altor organizații, spre exemplu cea a deținuților politici, sau formațiuni politice nou înființate, prin decretul de înființare a acestui organism legislativ, CFSN transformat apoi în FSN și-a rezervat și și-a asigurat, prin diverse mișcări, mult mai mult de jumătate din numărul de locuri/voturi”

Circul televizat

Lăsând la o parte discuțiile legate de oportunitatea sau legalitatea înființării CPUN, noul organism legislativ a constituit, de-a lungul celor peste trei luni de existență, un reper pentru toată lumea. A fost o transformare a societății. CPUN grupa toate categoriile sociale, reprezentanți de la aproape toate partidele nou înființate până la data 1 februarie 1990, dar și așa ziși „observatori” din cadrul altor formațiuni politice legalizate, după data stabilită prin decretul-lege de înființare. De exemplu, cazul epigramistului Ștefan Cazimir, cel care înființase Partidul Liber-Schimbist. Zi de zi, după un program care începea după amiaza și ținea uneori până mult după miezul nopții, în CPUN avea loc un adevărat spectacol. Aproape totul era filmat și prezentat în direct pe postul național de televiziune, singurul existent la acea dată.

Certuri ca-n mahala

„Presa scrisă nu avea acces la ședințe, considerându-se că prezența ziariștilor ar perturba nepermis activitatea instituției din Dealul Mitropoliei. Audiența ședințelor televizate era uriașă, depășind orice vizionare de film artistic sau altă emisiune. Veniți de la muncă, oamenii deschideau televizorul unde urmărea ședințele CPUN și a doua zi, chiauni, după o noapte trunchiată de nesomn, plecau iarăși la lucru. Un ciclu aproape zilnic, din februarie și până în iunie 1990.

Spectacolul era, nu de puține ori, unul suprarealist, iar cei care manifestau în stradă îl numeau circ. De cele mai multe ori, discursurile se terminau în haos, fără concluzii, în huiduieli, înjurături, tropăieli din picioare. Vorbitorii nu mai voiau să se despartă de microfon, jignirile și acuzațiile curgeau lanț”, rememorează publicistul Romulus Cristea. După zeci de ani de represiune comunistă, toate frustrările deversau necontrolat de la tribuna CPUN.

Brătianu „Cartof” și „contele” Zambra

Și personajele erau pitorești. Toate păturile sociale erau reprezentate; actori, ingineri, agricultori, istorici, dizidenți, revoluționari, profesori universitari, dar și simpli muncitori. Fiecare spunea ce dorea, se adresa oricui, se citeau petiții etc. Mircea Dinescu – care devenise și observatorul oficial de teren al CPUN pentru manifestațiile din Piața Universității – oscila în discursuri, dar care acaparau ascultătorii.

„Ștefan Cazimir citea epigrame cu sau fără legătură cu ședințele. Ion Iliescu vorbea despre revoluție și cuceririle acesteia, iar Nica Leon de la Partidul Liber Democrat nu pierdea nicio oportunitate de a bruia discursurile. Dar, nu trebuie să uităm să menționăm și despre două dintre cele mai bizare apariții în cadrul CPUN: Ion Brătianu «Cartof» și «contele» Iosipescu Zambra”, se amuză publicistul Romulus Cristea. Primul, un banal reparator de televizoare, revenise în țară, de la Paris, la începutul anului 1990 și înființase Uniunea Liberală Brătianu, satelit al FSN. În timpul unei campanii electorale, acesta a apărut filmat pe postul de televiziune ținând în mână doi cartofi uriași și promițând votanților bunăstare, în sensul că dacă va fi ales aceea va fi dimensiunea cartofilor care vor hrăni populația României. Apoi, acesta a fost angajat temporar la Teatrul de Revistă unde prezenta un număr cântând la acordeon și rostind un pamflet în cadrul căruia repeta, de mai multe ori, ostentativ. „Un cartof, doi cartofi”. Din acest motiv, în presa vremii, chiar și în ziarele serioase, discursurile sale din CPUN erau pomenite ca fiind ale lui Ion Brătianu-Cartof.

Al doilea personaj din altă lume, Nicolae Iosipescu-Zambra se autointitulase „conte” și conducea un partid împreună cu mama și bunica sa, iar la automobilul pe care îl conducea a înlocuit plăcuțele de înmatriculare emise de Serviciul Circulație, cu propriile plăci pe care scria cu litere de tipar „Zambra”. Reținut de poliție, în timp ce era condus la secție, cel autointitulat „Contele” Zambra îi propune unuia dintre polițiști că îl va face ministru Internelor dacă îi dă drumul

CPUN, hulit dar necesar

Lovitura CRUNTA pentru Elena Udrea. Decizie FARA PRECEDENT in justitie! Iubita lui Alexandrov, DEVASTATA de veste

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Suete de colectie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI