Turcia a anunțat săptămâna trecută că a descoperit un zăcământ gigantic de gaze în Marea Neagră. Experții se arată sceptici, afirmând că anunțul e prematur și ține mai mult de propagandă.
Anunțul făcut săptămâna trecută de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan despre descoperirea unui zăcământ uriaș de gaze naturale în apele teritoriale ale țării sale din Marea Neagră a fost primit cu un anumte scepticism de numeroși experți.
Pentru mai mulți dintre ei, citați mai ales de Wall Street Journal, anunțul ar ține mai mult de propagandă decât de informația verificabilă.
„Turcia a realizat cea mai mare descoperire de gaze din istoria sa, în Marea Neagră… Nava noastră de sondare, Fatih, a descoperit un zăcământ de 320 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în puțul Tuna-1… Obiectivul nostru este de a pune acest gaz la dispoziția țării noastre începând cu 2023”, a declarat Erdogan.
Ministrul turc al Economiei, Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, a adăugat că descoperirea de gaze din Marea Neagră ar trebui să permită eliminarea deficitului balanței curente a țării.
Turcia traversează o profundă criză economică, iar lira turcă a pierdut 20% din valoare pe piețele de schimb de la începutul anului, arată o analiză realizată de Transitions Energies.
Exploatarea acestui zăcământ va reduce dependența țării de importurile de energie, mai cu seamă din Rusia, Azerbaidjan și Iran. În de proporție și de când?
Anul trecut, importurile de energie au costat Turcia 41 de miliarde de dolari, dintre care 12 miliarde pentru gaze (45 de miliarde de metri cubi).
De la începutul anului, producția de petrol și gaze a țării a reprezentat respectiv 9% și 2% din consum.
Îndoieli există deopotrivă privind importanța reală a rezervelor descoperite, privind posibilitatea de a le exploata în ape adânci, la 3500 de metri, și privind posibilitatea de a putea începe extragerea gazului în numai trei ani.
În mai multe rânduri, în ultimii zeci de ani, membrii guvernului turcau făcut anunțuri la fel de spectaculoase dar care s-au dovedit false.
De exemplu, anunțul că 10 miliarde de barili de petrol așteaptă să fie descoperiți pe fundul Mării Negre.
Pentru Ulrich Leuchtamnn, economist la Commerzbank, descoperirea este indiscutabil o veste bună pentru Turcia.
„Dar nu este vorba de ceva susceptibil a schimba profund economia țării, așa cum au anunțat unii.”
Unele articole anunțau chiar că rezervele nou-descoperite ar fi suficiente pentru a răspunde nevoilor de energie ale Turciei pentru următorii 20 de ani, subliniază Leuchtmann, care amintește că, în general, este nevoie de un deceniu pentru a exploata din plin un zăcământ abia descoperit și că stadiul actual al potențialului său nu ar permite să acopere deficitul balanței de plăți a Turciei.
Același ton este folosit și de John Bowlus, de la Centrul pentru Energie Durabilă de la Istanbul.
„Este foarte important pentru Turcia că descoperirea a fost făcută în Marea Neagră și nu în Estul Mediteranei, care este marcat de tot felul de probleme geopolitice.”
Este vorba mai ales de conflictul între Turcia și Grecia privind apele teritoriale și accesul la rezervele de gaze.
Însă, adaugă Bowlus, „Turcia va trebui să mobilizeze multe capitaluri pentru a investi și a construi exploatarea zăcământului. Va trebui și să se asocieze cu o companie internațională, deoarece nu are experiență pentru a dezvolta un zăcământ offshore.”
Expertul în Energie Aydin Sezer, citat de Arab News, afirmă că este pur și simplu imposibil tehnic să anunți amploarea rezervelor unui zăcământ după un singur foraj.
Forajele au început pe 20 iulie și, după Sezer, este nevoie de minimum patru până la șase luni pentru a avea datele tehnice minime.
„Locul descoperirii în vestul Mării Negre, rebotezat acum câmpul gazeifer Sakarya, se întinde pe 250 de kilometri pătrați și ar fi fost nevoie de cel puțin 8-10 foraje să fi fost făcute în această zonă pentru a anunța un nivel realist al rezervelor. De altfel, rezervele nu pot fi determinate cu foarte mare precizie înainte de doi ani și pot fi extrase în 7-10 ani.”
Alți experți subliniază în fine că descoperirea a fost făcută în ape foarte adânci, iar acest lucru pune probleme tehnice și economice și costuri de extracție importante.
Această situație necesită un anumit know-how pe care doar marile companii petroliere îl dețin, dar mai ales investiții importante.