Tot candidatul PSD este al treilea ziarist care ajunge mai-marele capitalei şi edilul cu numărul 91
După 152 de ani de la înfiinţarea funcţiei de primar al Bucureştiului, în 1864, Gabriela Firea este prima femeie care va ocupa acest post. Primul edil al capitalei a fost Barbu Vlădoianu, instalat pe 7 august 1864, după adoptarea legii comunale, după modelul francez. Vlădoianu, general şi om politic, a rezistat în fruntea Bucureştiului doar până în octombrie 1865, dar a mai avut un mandat de câteva luni între decembrie 1872-mai 1873.
Al 91-lea primar bucureştean, dacă nu-i punem la socoteală şi pe cei şapte interimari, Firea va fi al treilea ziarist ajuns mai marele urbei dâmboviţene, după C.A. Rosetti şi Matei Corbescu (februariedecembrie) 1922. Paşoptistul, omul politic şi gazetarul C.A. Rosetti a avut două mandate de trei luni în 1871, respectiv cinci luni în 1877.
Primari de legendă
Printre primarii rămaşi în în istorie ca mari gospodari se numără Pache Protopopescu. Acesta a condus capitala trei ani, între 1888 şi 1891. El a reuşit să introducă telefonul public şi să extindă iluminatul până în Piaţa Teatrului Naţional. Dar a construit şi primele trotuare şi noi artere de circulaţie.
Dem. I Dobrescu (1929-1934) a găsit un Bucureşti în asemenea hal încât se punea problema să se mute capitala la Braşov. Dobrescu a lărgit străzile, inclusiv Calea Victoriei, pe care, spunea el, nu se putea circula cu automobilul. Apoi a interzis scăldatul în Dâmboviţa, pentru că de acolo provenea apa potabilă pentru o bună parte din locuitorii Capitalei, dar a construit, în schimb, primele ştranduri. A fost obligat să plece de la conducerea instituţiei de partidul său, PNŢ, fără a-şi realiza visul de a construi un metrou.
Prima sindrofie
Al. Gh. Donescu a administrat Capitala din martie 1934 până la 5 ianuarie 1938. A reuşit să parceleze actualul cartier Primăverii, a ridicat mai multe clădiri publice importante și biserici și a inaugurat Grădina Botanică. În plus, a reconfigurat bulevardele din zona Victoriei, Romană şi Universitate, care erau intens circulate.
Edilul a avut a idea de a le oferi bucureştenilor distracție gratuită, decretând „Luna Bucureștilor“, sărbătorită de la 9 mai până la 9 iunie. „Luna Bucureștilor“, care îmbina, totuşi, munca și distracţia, s-a dovedit un succes, adunând peste 200.000 de participanţi.
Strungarul şi tinchigiul
Regimul comunist a pus să conducă Bucureştiul tot felul de politruci. Un mandat destul de lung l-a avut Gheorghe Pană, între februarie 1979 şi decembrie 1986. La bază, Pană era de meserie strungar. I-a succedat generalul Constantin Olteanu. Primar până în iunie 1988, acesta îşi construise cariera plecând de la calificarea de tinichigiu.