În lunile care urmează fenomenul se va amplifica. Eu văd deja semnele: în presa aservită intereselor pro-asiatice au început să fie demolați, profilactic, toți care iau poziții radicale anti-China și anti-Rusia. Asta petru ca nu cumva ei să mai prindă o bucată de putere, fie și un amărât de post de parlamentar. Urmăriți cu titlu de exemplu, ce i se va întâmpla în presă unui deputat tânăr, Pavel Popescu, căruia nu i se poate reproșa decât elanul său tineresc. Și, desigur, faptul că a luat poziții radicale împotriva Huawei și a Chinei (sunt convins că reptilele nemuritoare din Parlament își spuneau în bărbie “ce naiv e copilul ăsta” și așteaptă, tacticoase, să vadă cum va fi devorat.
E soluția ca democrațiile noastre, pentru a fi mai puternice și eficiente, să pună în stand-by principiile? Nu. Dar e momentul unei abordări deștepte în relațiile cu China și Rusia. Despre care... în lunile care urmează 😉
Vă dau și un mic sfat: ridicați ochii din bombeurile pantofilor când analizați situația, și căutați să înțelegeți tendințele, nu elementele izolate.
* un înalt reprezentant al SUA cu care discutam în toiul crizei din 2012 îmi spunea: “We know who are the good guys and we know who are the bad guys. But we deal with the strong guys”. Atunci, în 2012, când statul a fost la 1 milimetru să se prăbușească, SUA și occident, totuși, nu au stat pe margine. Pentru că au înțeles, tardiv, că ceilalți nu așteaptă să vadă cine e “the strong guy”, ci își susțin oamenii să ajungă “the strong guys”. Peste ani o să vă spun și cine au fost cei trei oameni cheie grație cărora statul a rămas în picioare în 2012. Norocul nostru, chior pe alocuri, e că cei susținuți de “democrațiile” asiatice sunt niște tăntălăi. Tăntălăi șireți, dar totuși tăntălai.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
