Ce a FUMAT Corneliu COPOSU la 21 de ani de când ne-a PĂRĂSIT. FOTO

Ce a FUMAT Corneliu COPOSU la 21 de ani de când ne-a PĂRĂSIT. FOTO

La 21 de ani de la plecarea la Domnul a lui Corneliu Coposu, Seniorul a fost omagiat de fundația care îi poartă numele la Casa Oamenilor de Știință din București.

Înainte de a veni la COȘ, jurnalistul Marius Ghilezan, care a fost un apropiat al marelui ROMÂN, a trecut pe la mormânt unde i-a lăsat o țigară Kent, Corneliu Coposu fiind un fumător împătimit.

Ne puteți urmări și pe Google News

“Astăzi, 11 noiembrie 2016, se împlinesc 21 de ani de când, într-o dimineață de toamnă senină, telefonul din casa de pe strada Mămulari a sunat sec, de două ori, și, de la celălalt capăt ni se anunța că " Ne pare rău dar dl. Coposu a decedat". Mă întorsesem de la spital, împreună cu doamnele Coposu, pe la 4 dimineața, pentru câteva ore de odihnă. Domnul președinte, Prezidentul, Seniorul, Președintele moral al României, atâtea titulaturi pentru un Om de o modestie incredibilă. Eu i-am spus mereu Nenea Puiu și așa îmi va rămâne întotdeauna întipărit în minte! Dumnezeu Să te odihnească în pace iar de acolo de Sus să te rogi pentru mântuirea și izbăvirea noastră!”, spune președintele fundației, Ioan Andrei Gherasim.

Fundațiile Corneliu Coposu, Academia Civică și Hanns-Seidel au decernat premiile primei ediții a concursului de eseuri destinat studenților și masteranzilor  “Creștin-democrația în România și Europa – Refuzul de a tranzacționa ideile oglindit în activitatea lui Corneliu Coposu”. Evenimentul a avut loc în acceași sală în care pe 6 octombrie 1995 Corneliu Coposu primea Legiunea de Onoare din partea statului francez.

Câștigători au fost desemnați:

PREMIUL I: ANDREI MORARU – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, actalmente masterand

PREMIUL II: TUDOR VIȘAN MIU – Facultatea de Istorie, Universitatea București

PREMIUL III: ANA MARIA RUXANDRA DIMA – Facultatea de Istorie, Universitatea București

“Nu exclud o carieră în România. Însă, am ales să mă specializez în politici europene, specializare care mă îndreaptă mai degrabă înspre alte țări. Acum urmez un program masteral la Universitatea din Leuven, Belgia și mi-ar plăcea să îmi continui drumul profesional la Bruxelles, dacă îmi va fi posibil”, spune Andrei Moraru.

Tot câștigătorul concursului vorbește despre primele trei caracteristici ale fruntașului țărănist pe care le-ar cita: “Consider că sacrificiul de sine, patriotismul și sociabilitatea ies în evidență. Pe prima dintre ele am tratat-o în eseul meu, nu o voi dezvolta mai departe aici. A doua sunt de părere că i-a ghidat viața politică. Față de contextul în care a trăit, s-a poziționat ca un apărător al suveranității și integrității naționale, opunându-se pe rând tendințelor autoritare ale regelui Carol al II-lea, regimului antonescian, regimului comunist și celor care au vrut să continue asuprirea poporului român după revoluția din 1989. Fidel țărănismului, a crezut cu tărie că țara și libertatea ei trebuie să fie prioritatea oamenilor politici. În ceea ce privește sociabilitatea, mi se pare că reiese faptul că îi plăcea să fie în preajma oamenilor și îi vedea ca atare, nu doar ca potențiali votanți. Cred că această caracteristică este consecventă cu crezul său referitor la scopul politicii, anume de a încuraja și ridica moral și material pe ceilalți, și o consider admirabilă. Îmi pare că astfel de caracteristici sunt rare în zilele noastre și lipsa lor ne sărăcește țara”.

Partea a doua a evenimentului, la care au participat în jur de două sute de oameni, foarte mulți tineri, a constituit-o lansarea cărții lui Corneliu Coposu “Armistițiul din 1944 și implicațiile lui”, reeditată și adăugită de Paul Lăzărescu, directorul ziarului Dreptate între 1990-1991. Corneliu Coposu a publicat întâia parte a cărții în 1988, în SUA, iar în 1990 în România.