Aflat la Washington pentru o întrevedere cu șeful Pentagonului, Patrick Shanahan, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, nu a scăpat ocazia de a critica politica SUA privind angajamentul în Alianța Nord Atlantică
Într-o primă alocuțiune, luni, în fața grupului de reflecție Atlantic Council, specializat în relații internaționale, Florence Parly a subliniat că Alianța transatlantică este „mai importantă ca oricând”, în contextul evoluției situației mondiale. Și a reamintit că Statele Unite au fost mereu prezente în momentele cele mai critice ale istoriei europene, în special pe durata celor două războaie mondiale și a Războiului Rece.
„În ce privește Franța, noi credem în fapte. Și, până în prezent, faptele vorbesc de fantasticul angajament al SUA față de securitatea europeană(...) Avem mii de motive să mulțumim Statelor Unite și Franța poate mai multe ca alții”, a spus Parly, referindu-se la susținerea americană a operațiunilor franceze din Africa și din Orientul Mijlociu, notează Opex 360 . Fără SUA, a continuat ministrul francez, „capacitatea noastră de a învinge terorismul și de a ne proteja securitatea ar fi fost considerabil reduse”.
Dar, a lansat Parly, „acest angajament american va fi pentru totdeauna? Ar trebui să presupunem că acest lucru va continua așa cum s-a întâmplat în ultimii 70 de ani? ". „Europenii observă recentele evenimente și constată că securitatea în Europa a fost pusă la încercare. În 2008, Georgia a fost desfăcută în bucăți. În 2014, a venit rândul Ucrainei. Apoi, așa cum au aflat europenii, dacă cheltuielile lor pentru Apărare nu vor trece la 2% din PIB, Statele Unite își vor vedea de propriul drum. Și europenii s-au întrebat dacă acest lucru de neimaginat s-ar putea să se întâmple”, a explicat Parly.
La ultimul summit NATO, la Bruxelles, în iulie 2018, Donald Trump a insistat pentru creșterea cheltuielilor militare ale țărilor europene, chiar până la 4% din PIB al lor.
Florence Parly a pledat însă în favoarea unei autonomii strategice europene, care va trece prin investiții în capacitățile cheie și consolidarea bazei industriale de apărare a Europei. Pentru că, a susținut ea, "o Europă puternică nu este sinonimă cu o legătură transatlantică distorsionată". Mai ales că, „pe ambele maluri ale Atlanticului, împărtășim aceleași valori în timp ce ne confruntăm cu aceleași amenințări și provocări. Numai așa , după cum a spus deja președintele Macron, a fi un aliat nu înseamnă a fi un vasal", a spus Florence Parly.
Or, acest obiectiv ce urmărește atingerea unei autonomii europene a fost de asemenea criticat de liderul de la Casa Albă. „Președintele Macron a sugerat că Europa trebuie să-și construiască propria armată pentru a se proteja în fața SUA, Chinei și Rusiei. Insultător. Dar poate ca Europa ar trebui întâi să-și plătească partea sa către NATO pe care SUA o subvenționează masiv”, a criticat Trump, înainte de a veni la Paris pentru ceremoniile centenarului armistițiului din 11 noiembrie.
De unde și criticile doamnei Parly. Apărând ideea că europenii trebuie să își dezvolte propriile capacități de apărare ori de câte ori este posibil, ea a negat orice dorință de "protecționism". „Belgia cumpără avioane F-35, Suedia cumpără baterii Patriot. Polonia cumpără sisteme HIMARS. Europa are cea mai deschisă piață de armament”, a subliniat ministrul francez. „Personal, sunt mai preocupată de ideea potrivit căreia solidaritatea în sânul NATO ar putea fi subordonată aliaților care ar cumpăra cutare sau cutare echipament”, a declarat Parly, adăugând: ”Alianța trebuie să fie necondiționată, altfel nu este o alianță. Clauza de solidaritate a NATO este Articolul 5, nu articolul F-35”, referindu-se la presiunile americane pentru a-și vinde ultimul model de avion de luptă. Parly a recunoscut însă că, în ciuda unor progrese, europenii depind de armele americane. Între 70% și 100% din mijloacele de luptă strategice din tabăra occidentală sunt deținute de Statele Unite.