În primul rând pentru că (la fel ca și belgianul Charles Michel, nominalizat pentru funcția de președinte al Consiliului European) Ursula von der Leyen este o federalistă convinsă. „Scopul meu sunt Statele Unite ale Europei, după modelul unor state federale precum Elve;ia, Germania și Statele Unite ale Americii”, declara von der Leyen încă din 2011.

Dar nu numai suveraniștii au motive să se teamă de mandatul de președinte al lui von der Leyen la Comisia Europeană. Nemțoaica a demonstrat în propria țară de ce este „capabilă” în calitate de simplu ministru al Apărării, așa că puțini își fac iluzii că ar putea deveni un bun șef al Comisiei Europene. „Von der Leyen este cel mai slab ministru al nostru.

Acest lucru este aparent suficient pentru a deveni președinte al Comisiei ", a declarat în bătaie de joc fostul președinte al Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz. Pe o poziție asemănătoare s-au plasat și unii europarlamentari ai stângii spaniole. "Ursula von der Leyen este inacceptabilă în calitate de șef al Comisiei UE pentru social-democrați", a scris pe twitter spaniolul Iratxe García.

Verzii nu văd nici ei motive de bucurie. Olandezul Bas Eickhout a declarat că liderii din Consiliul
European au făcut o "afacere foarte dezamăgitoare" pentru că von der Leyen reprezintă "vechea Europă în ceea ce are ea mai rău". Chiar dacă se feresc să-și spună deschis părerea, nici măcar colegii de partid
din CDU nu sunt mulțumiți de von der Leyen, Actualul ministru german al Apărării are nenumărate bube în cap (de la modul catastrofal în care a condus Bundeswehr, la contractele acordate într-un mod lipsit de transparență și până la acuzațiile că ar fi plagiat în teza de doctorat) și un singur atu- prietenia cu Angela Merkel.

Dar chiar și cancelarul pare să se fi săturat de ea. Site-ul politico.eu, bine informat de obicei, speculează că trimiterea Ursulei von der Leyen la Comisia Europeană e privită de Angela Merkel ca o șansă de a-și testa urmașa la șefia CDU (Annegret Kramp-Karrenbauer) într-o funcție ministerială de maximă importanță.

Una peste alta, însă, întregul scandal al nominalizărilor pentru conducerea uniunii pare să fi slăbit serios determinarea forțelor așa-zis pro-europene de a constitui un cordon sanitar care să-i împiedice pe populiști și naționaliști să ocupe funcții în Parlamentul European. Dacă social-democrații și verzii sprijină în continuare
ideea, popularii cu adevărat de dreapta nu par încântați.

Știu că fără Italia și Grupul Visegrad ar fi pierdut șefia Comisiei Europene și că adevărații lor inamici sunt socialiștii și liberalii lui Macron, nu suveraniștii. Mai mult, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni a anunțat prin purtătorul lui de cuvânt că nu va lua parte la această manevră îndreptată împotriva Alianței lui Salvini. "Regula este să aloce posturi (tuturor grupurilor n.r.) și nu puteți schimba sistemul doar pentru că nu vă convine rezultatul. Întregul sistem se va descompune dacă începem să îl ignorăm".

 

Te-ar putea interesa și: