Editura Evenimentul si Capital

Fragmente din istoria proletcultismului

muncitorul
Autor: | | 0 Comentarii | 2601 Vizualizari

Se demasc? peste tot: în ?edin?e, în Scînteia, pe strad? ?i la tribunal

Dac? du?manul de clas? ac?ioneaz? mas cat, oamenii muncii, comuni?tii trebuie s?-l dema?te. A?a s-a ivit ?i a înflorit unul dintre cele mai des întîlnite cuvinte ale perioadei 1947-1953: Demascarea. Se demasc? peste tot: în ?edin?e, în Scînteia, în scrisori trimise institu?iilor. Se demasc? ?i la tribunal. Scînteia din 5 ianuarie 1952 relateaz? sub titlul Chiaburii condamna?i pentru sabotarea legii colect?rilor procesul desf??urat în satul Arpa?ul de Jos, regiunea Sibiu, de Tribunalul F?g?ra?, care ?i-a trimis aici un complet de judecat? împotriva unor chiaburi acuza?i de sabotarea legii colect?rilor. Articolul consemneaz? c? „la proces au venit s? asiste sute de ??rani muncitori din Ucea de Jos, Ucea de Sus, Streza Cîrti?oara, Arpa?ul de Jos, precum ?i din alte comune ?i sate învecinate“. ??ranii nu s-au mul?umit s? asiste. Ei au luat cuvîntul pentru a-i demasca pe chiaburi: „??ranii muncitori care au luat parte la proces au ar?tat fa?a hidoas? a chiaburilor ?i manevrele tic?loase pe care le folosesc ace?tia pentru a c?lca legile ??rii, pentru a se sustrage de la colect?ri“. Ce-au demascat ??ranii muncitori la proces despre cei acuza?i? „De mai bine de 40 de ani, chiaburul Ivan Mihai a exploatat f?r? mil? pe ??ranii muncitori din comun?, precum ?i pe cei din comunele învecinate. Proprietar a peste 13 ha. p?mînt, 2 batoze, dou? camioane cu care f?cea diferite transporturi, apoi proprietar de autobuze de c?l?tori, care f?ceau curse pe distan?a F?g?ra?-Sibiu, acest chiabur a exploatat ani de-a rîndul pe ??ranii muncitori. Nu este de mirare c? un asemenea exploatator, care î?i vede ast?zi îngr?dite posibilit??ile de jaf, a încercat s? loveasc? în interesele celor ce muncesc, sustr?gînd de la colectare peste 13.000 kg. cereale. Chiaburoaica Aron Ana din satul Noul Român, proprietar? a 17 ha. p?mînt, batoz?, tractor ?i multe altele, s-a sustras de asemeni de la colectare. „Dar nu-i mai merge tic?losului de chiabur. S? pl?teasc?!” Numero?i ??rani muncitori dintre cei prezen?i, printre care Mihail Kiss ?i Vasile Groza din Bl?jel, Vasile Baciu ?i Ilie Cernea din B?rcu?, au luat cuvîntul pentru a demasca minciunile ?i tic?lo?iile acestor chiaburi, cerînd o pedeaps? aspr? pentru ace?ti du?mani ai poporului muncitor“. Demasc?rile ?i-au spus cuvîntul în deciziile luate de judec?tor: „Tribunalul a condamnat pe chiaburul Ivan Mihai la 8 ani închisoare corec?ional?, 189.935 lei amend?, 10.000 lei desp?gubiri ?i 20.000 lei cheltuieli de judecat?, iar pe chiaburoaica Aron Ana la 5 ani închisoare corec?ional?, 50.000 lei amend?, 10.000 lei desp?gubiri ?i 15.000 lei cheltuieli de judecat?. Chiaburilor condamna?i le-a fost confiscate produsele supuse colect?rii. Sentin?a dreapt? dat? de organele justi?iei a fost primit? cu mult? satisfac?ie de ??ranii muncitori“. Într-un alt? num?r, cel din 23 ianuarie 1952, Scînteia se ocup? de procesul public al unui alt du?man al poporului, chiaburul Gheorghe Cazan din comuna Vulturul, raionul Hîr?ova. Potrivit relat?rii a?ezate sub titlul Pedeaps? aspr? pentru chiaburii care au c?lcat legea colect?rilor, la proces „au asistat peste 200 de ??rani muncitori“. O ??ranc? îl demasc?: „În timpul secetei celei mari – a spus la proces ??ranca muncitoare Elisabeta Mih?ilescu – chiaburul ne-a cump?rat p?mînturile pentru un ciur de m?lai ?i ?i-a f?cut blocuri la Bucure?ti, la C?l?ra?i ?i în alte ora?e, în timp ce noi scormoneam cu mîinile în ??rîn?, c?utînd cartofii ce r?m?seser? în urma culesului. Acum, nici cotele c?tre stat nu a vrut s? le predea. Dar nu-i mai merge tic?losului. S? pl?teasc? pentru toate nelegiuirile pe care le-a s?vîr?it!“ Rezultatul? „Chiaburul Mu?at Ion a fost condamnat la 11 ani închisoare“. Noiembrie 1952- M?re?ul „Plan de Reconstruc?ie socialist? a ora?ului Bucure?ti” 14 noiembrie 1952. România, abia ie?it? din cutremurul numit Reforma monetar? (300 de lei vechi se schimb? un leu nou, lovitur? cumplit? pentru to?i cei care strînseser? ceva parale, la CEC sau la ciorap), ia cuno?tin?? din Scînteia de trei hot?rîri ale Comitetului Central al PMR adoptate la Plenara ?inut? în 13 noiembrie 1952: 1. Construc?ia ?i reconstruc?ia ora?elor ?i organizarea activit??ii în domeniul arhitecturii. 2. Planul general de reconstruc?ie socialist? a ora?ului Bucure?ti. 3. Construirea metroului din ora?ul Bucure?ti. În aceea?i zi, Consiliul de Mini?tri (Guvernul) condus tot de Gheorghiu-Dej, adopt? cele trei hot?rîri pe linie de stat ?i instituie o Comisie pentru îndrumarea lucr?rilor de întocmire a planului general de reconstruc?ie socialist? a Capitalei. În fruntea Comisiei: Gheorghe Gheorghiu-Dej. Planul de reconstruc?ie socialist? a Capitalei ofer? bucure?tenilor din am?rîtul an 1952 obiective ie?ite din comun, a c?ror îndeplinire ar fi f?cut din ora? o a?ezare de secol al XXI-lea, dac? nu una ?i mai de viitor. Dîmbovi?a, „rîul iubit ?i cîntat de poporul nostru“, plîns? în Document de a fi fost transformat? „într-un canal de scurgere a murd?riilor ora?ului“, urma s? devin? o magistral? de ape m?rginit? de cl?diri monumentale, legate de Dun?re prin Canalul (?i el de construit) Dun?re-Bucure?ti: 4. S? se transforme rîul Dîmbovi?a într-un rîu navigabil, legat cu canalul navigabil Bucure?ti-Dun?re, prin l?rgirea albiei sale actuale la cca 50-60 m, ?i crearea unui lac de acumulare la Ciurel. Dîmbovi?a împreun? cu cheiurile sale l?rgite ?i reconstruite din piatr? vor constitui un ax de compozi?ie al ora?ului, principala sa magistral?, de-a lungul c?reia se va ridica un sistem de ansambluri complexe de cl?diri publice monumentale ?i de locuit ?i se vor crea gr?dini ?i peluze cu arbori ?i flori. 5. S? se prevad? construirea unui port fluvial pe Dâmbovi?a, la intrarea canalului navigabil Bucure?ti-Dun?re în ora?, cu cheiuri largi de piatr?, pe care se vor construi o gar? fluvial? pentru pasageri ?i m?rfuri ?i toate cl?dirile ?i instala?iile necesare pentru a asigura leg?tura Capitalei cu întreaga re?ea de transporturi pe ap? a ??rii“. Transformarea Dâmbovi?ei într-o arter? monumental? Prin raportare la for?a economic? a României din anii respectivi, obiectivele reconstruc?iei socialiste a Ora?ului Bucure?ti erau pure utopii, cum, de altfel, o utopie s-a dovedit ?i Canalul Dun?re-Marea Neagr?, început în vara lui 1949 ?i abandonat în 1954.Canalul Dun?re-Bucure?ti, transformarea Dîmbovi?ei într-o arter? lichid? monumental?, metroul sunt abandonate în scurt timp chiar din Documente. Volumul II, 1951-1953, Rezolu?ii ?i hot?rîri ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, de?i prin statut culegere de documente emise la cel mai înalt nivel în anii 1951-1952, nu con?ine Hot?rîrea privind Metroul, iar Hot?rîrea privind reconstruc?ia socialist? a ora?ului Bucure?ti, publicat? în Scînteia din 14 noiembrie 1952, nu mai apar paragrafele despre Bucure?ti – port la Dun?re ?i despre amenajarea monumental? a Dîmbovi?ei. Capitala va fi marcat? de ansambluri monumentale Reconstruc?ia socialist? a Dîmbovi?ei nu e singurul obiectiv prin care înf??i?area ora?ului Bucure?ti avea s? fie schimbat? în chip spectaculos. Capitala va fi marcat? de ansambluri monumentale: „Se vor realiza de-a lungul magistralelor ?i în pie?ele ora?ului ansambluri ?i cl?diri monumentale, care s? exprime – pe baza principiilor realismului socialist – bogatul con?inut de idei al epocii noastre de f?urire a socialismului, în forme de înalt? valoare artistic?, folosindu-se cele mai bune exemple ale arhitecturii clasice, sovietice ?i na?ionale, precum ?i cele mai noi cuceriri din domeniul tehnicii construc?iilor, adaptat condi?iilor climaterice ale Capitalei“. Cel venit la Bucure?ti din ?ar? sau din str?in?tate avea s? r?mîn? surprins chiar de la intrarea în Capital?: „Intr?rile principale în ora?, pe ?osele, pe ap? sau pe calea ferat? vor fi împodobite cu elemente monumentale ?i reprezentative ale Capitalei“. De?i suntem în 1952, cînd preocup?rile de ecologie nu se afirmaser? nici în lumea imperialismului anglo-american, Planul prevede m?suri categorice ?i în privin?a naturii din Capital?: „S? se prevad? reconstituirea ?i amenajarea parcurilor ?i gr?dinilor existente ?i crearea de noi parcuri, gr?dini, squaruri, plantarea magistralelor, pie?elor ?i str?zilor, crearea de spa?ii verzi care s? p?trund spre centrul ora?ului ?i de zone plantate de protec?ie între industrii ?i cartiere de locuin?e. S? se lege toate aceste spa?ii verzi într-un sistem unitar ?i continuu pentru ca el s? serveasc? ca un rezervor de aer curat ?i proasp?t pentru ora?, ca locuri de joc pentru copii ?i de recrea?ie pentru oamenii muncii (…) S? se dezvolte suprafa?a apelor, rîurilor ?i lacurilor Capitalei prin amenajarea integral? a apelor din întreaga zon? vecin? ora?ului ?i prin crearea unui inel de ap? continuu, cuprinzînd Dîmbovi?a, bazinul Ciurel ?i lacurile din partea de Nord-Est care se vor asana în întregime. În parcurile, gr?dinile ?i pie?ele Capitalei se vor crea lacuri artificiale, bazine ?i fîntîni arteziene“. Cele trei Hot?rîri nu sunt îns? simple schi?e publicistice, ale unui Bucure?ti al viitorului nedefinit. Documentele prev?d sarcini precise pentru diferite institu?ii ?i chiar termene. Ministerul Construc?iilor ?i al industriei materialelor de construc?ii prime?te, printre altele, sarcina „s? studieze ?i s? introduc? din vreme metodele sovietice rapide de construc?ie, experien?a sovietic? în deplasarea cl?dirilor“. Prioritatea anului 1952: construirea metroului Planul de reconstruc?ie socialist? nu ocole?te îns? subteranul Capitalei. Un obiectiv vizat de document e construirea Metroului: „S? se construiasc? un metrou (cale ferat? electric? subteran?) al c?rui traseu, în concordan?? cu noua sistematizare a re?elei de str?zi ?i pie?e, va lega principalele centre ?i raioane ale ora?ului ?i va fi cel mai bun ?i mai ieftin mijloc de transport al oamenilor muncii din Capital?. Sta?iile metroului, construite cu cele mai înaintate mijloace tehnice, prin folosirea experien?ei sovietice, vor trebui s? fie frumoase ?i s? exprime un con?inut de idei în forme de înalt? valoare artistic?. CITI?I ?I:

  • Ion Cristoiu face dezv?luiri de senza?ie despre r?zboiul de 30 de ani pentru apari?ia unei c?r?i catalogat? drept anticomunist?
  • EDITORIALUL EVZ. Ultima lovitur? "Ion Cristoiu", sau via?a de pe alt t?râm

E strigator la cer! Ce pret va avea in Romania Samsung Galaxy S10

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Anchete EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
18:16 BREAKING NEWS. DEZASTRU pentru KOVESI! Îi FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE... PRIMELE REZULTATE în procesul de selecție pentru Parchetul European 17:24 Kovesi LOVEȘTE DUR la Bruxelles. Instituțiile europene AU FOST ALERTATE 13:49 Kovesi ARE UN PLAN ASCUNS şi elaborat, cu PUNCT FINAL la Cotroceni. Cine s-ar fi gândit? Breaking news 11:32 Kovesi ŞI CEL MAI MARE ABUZ din mandatul la DNA. Cine sunt „MÂNJIŢII DE PE LISTA NEAGRĂ”. Breaking news în Justiţie 09:16 Tudose A DEVOALAT MAREA MANEVRĂ de pe axa Dragnea-Toader. CE SE SCHIMBĂ LA DNA? Breaking news 22:49 KOVESI, MITRALIATĂ cu SENTINȚE DEFAVORABILE. Mihaela Iorga Moraru, CONCEDIATĂ ILEGAL! 22:34 „În dosar apare şi numele lui Ţiriac” Breaking news în România. MAI MULTE NUME GRELE sunt implicate 19:42 Date importante din „Dosarul penal Kovesi”. Avionul pentru Popa a costat 130.500 euro, spune Parchetul General 11:59 Să fie acesta SFÂRȘITUL pentru KOVESI? Va fi ANCHETATĂ de CEL MAI MARE DUȘMAN. Cândva a DAT-O AFARĂ, acum s-a întors roata 16:37 KOVESI insistă și declanșează RĂZBOIUL cu Adina FLOREA. Amănunte INCENDIARE 16:20 6 ANI DE ÎNCHISOARE pentru Kovesi, BOMBA ANILOR în Justiţie! Breaking news în România 16:18 BREAKING NEWS. Ce LOVITURĂ pentru KOVESI!... A venit de unde se AȘTEPTA MAI PUȚIN 16:14 BREAKING NEWS: Laura Codruța Kovesi este DĂRÂMATĂ! Chris Terhes, despre candidatura lui Kovesi: Nu este eligibilă! 12:57 VINE APOCALIPSA pentru Dragnea: PSD, în CĂDERE liberă din cauza lui Kovesi! Dezvăluiri în „Telefonul de la ora 9” 11:29 Kovesi și fuga de marile procese de la Înalta Curte. Comentariu de Simona Ionescu 11:29 DE CE este ROMÂNIA ASTFEL? Cazul Kovesi din perspectiva imposturii. Editorial de Dan Andronic 11:20 BREAKING NEWS. Avem NUMELE ZIARISTEI care a fost DATĂ AFARĂ de Sebastian GHIȚĂ la cererea Laurei Codruța KOVESI 11:12 Kovesi, TRĂDATĂ de Traian Băsescu: „Dacă atât a dus-o capul!” 10:20 Kovesi, fără SPP și salon oficial. FOTOGRAFIA care spune TOTUL despre fosta șefă a DNA