EVZ va publica, În fiecare sâmbătă, fragmente din „Jurnalul“ lui André Gide, apărut la Editura Cartier.
Cele patru volume ale primei traduceri româneşti integrale a jurnalului acoperă perioada 1890-1950. Gide (1869 -1951), scriitor şi eseist francez, a fost laureat al Premiului Nobel pentru literatură În 1947. EVZ vă prezintă astăzi Începutul jurnalului său, de la 21 de ani.
„1890. (Miezul nopţii) Rouen, 5 ianuarie. Să scriu... ce? Sunt fericit. Mi-e teamă să uit. Mi-ar plăcea ca peste vremuri să-mi păstrez amintirea acestei fericiri. Ce bine-ar fi dacă, În plictiseala mormântului, ai putea să-ţi retrăieşti necontenit viaţa şi să-ţi simţi uşor, ca Într-un vis de noapte, amărăciunile şi bucuriile, dar Îndepărtate, În aşa fel Încât să nu mai suferi din cauza lor şi nici din cauza amintirii durerilor. Mi-e teamă să uit. De aceea, pe aceste foi aşvrea să aştern, aşa cum păstrezi florile uscate al căror parfum şters trezeşte amintirea, aşvrea să-mi aştern amintirile tinereţii trecătoare, pentru ca mai târziu ea să-mi fie Încă aproape. Astăzi i-am vorbit: i-am Înşiruit visele mele măreţe şi superbele mele speranţe.
Astăzi mi-am dat seama că Încă mă iubeşte. Sunt fericit... Ce-aşputea, de fapt, scrie? Scriu, căci mi-e teamă să uit.
Şi deja toate-acestea nu mai există decât În amintirea mea.
Dar poate că amintirea lucrurilor de demult, de dincolo de mormânt, va dăinui.“
André Gide scriitor