Economie
Fostul ministru al Finanţelor şi noul ministru faţă în faţă. Ce spun despre “gaura” bugetară de 10 miliarde de lei
Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat astăzi că este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile în care s-au făcut rectificările bugetare "pe plus" de guvernul condus de Dacian Cioloş. De cealaltă parte, fostul ministru, Anca Dragu, spune că oricine a avut acces la execuţia bugetară, lună de lună, care a fost publică pe site-ul Ministerului Finanţelor.
“Faţă de proiecţia iniţială, upgradată prin cele două rectificări bugetare, cea din august şi cea din noiembrie, pe execuţie se constata nerealizarea a 10 miliarde de lei la poziţia de venituri. Sigur, chestiunea e foarte serioasă, dar, pe de altă parte, îmbracă un caracter tehnic. De aceea, cred că examinarea în cadrul comisiilor de specialitate odată cu pronunţarea asupra celor două ordonanţe de rectificare bugetară din cursul anului 2016, în condiţiile în care comisiile de specialitate pot beneficia şi de asistenţă Curţii de conturi - e necesar un audit al Curţii de Conturi, pentru a verifica condiţiile în care s-au făcut aceste rectificări - condiţiile de legalitate, de oportunitate”, a declarat Viorel Ştefan, la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.
Dragu: Şi în alţi ani s-au prevăzut intrări prea mari de fonduri UE
Fostul ministru, Anca Dragu, spune că oricine a avut acces la execuţia bugetară, lună de lună, care a fost publică pe site-ul Ministerului Finanţelor. Aşadar, se putea vedea că la fonduri europene sunt sub ţintă la încasări, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani, când au ieşit pe minus câteva miliarde de lei. În plus, prognoza de venit pe anul în curs nu se face pe baza veniturilor realizate în anul precedent, ci în funcţie de estimările privind creşterea economică.
Ne puteți urmări și pe Google News
“Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mică în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanţi de această diferenţă s-au legat”, a declarat, pentru Mediafax, Anca Dragu.
În plus, ea a precizat, pentru EVZ, că “execuţia bugetară se publică lunar pe site-ul MFP şi oricine putea să vadă care este stadiul pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli”. Potrivit acesteia, prognozele de venituri pe fonduri UE se bazează pe estimările venite de la fiecare instituţie în parte. “Fiecare instituţie trebuie luată la întrebări de ce nu le-a făcut”, a spus aceasta.
Relevante pentru buget sunt veniturile fiscale, care pe toate categoriile de cheltuieli au fost aproape la fel cu sumele estimate. Diferenţe sunt numai la TVA, unde s-au făcut rambursări în plus de un miliard de lei în luna decembrie, pentru a degreva bugetul pe 2017. De asemenea, pe minus în ultimele două luni au mai fost încasările din accizele pentru produsele energetice, motorină şi benzină, fiindcă importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, aşteptându-se luna ianuarie, când supraacciza de şapte eurocenţi urma să fie scoasă.
O altă scădere a veniturilor pe final de an, dar şi a cheltuielilor aferente, a fost la fondul de sănătate. “Au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback, pentru că a scăzut consumul de medicamente. Explicaţia constă în faptul că, printr-un ordin s-a redus preţul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesaţi să le aducă în ţară. A scăzut consumul şi evident, a scăzut şi suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback”, a adăugat Dragu.
Potrivit acesteia, veniturile fiscale au fost păstrate ca pondere în PIB-ul nominal, care a crescut în cursul anului. “Am mers liniar cu PIB-ul”, a explicat fostul ministru aşa-numita rectificare “pozitivă”.
Recomandările noastre
