Ştefan Buciuta, fost deputat din partea minorităţii ucrainene, a fost condamnat la un an de închisoare cu supendare pentru infracţiunea de conflict de interese. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de 5 judecători.
Minuta Curţii Supreme: „În baza art.2531 Cod penal anterior, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamna pe inculpatul Buciuta Stefan la o pedeapsa de 1 an închisoare, pentru savârsirea infractiunii de conflict de interese Aplica pedeapsa accesorie în continutul prevazut de art. 64 lit.a teza a II-a, b si c Cod penal anterior. În baza art.81,82 Cod penal anterior cu aplicarea art.5 Cod penal, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale pe un termen de încercare de 3 ani. În baza art.71 alin.5 Cod penal anterior, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii. Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal anterior, referitor la revocarea suspendarii conditionate. Obliga inculpatul la plata sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare.”
Acuzaţiile procuroprilor
Ştefan Buciuta, deputat din partea minorităţii ucrainene în mandatul 2008-2012, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că şi-a angajat fiica la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel venituri de aproape 60.000 de lei.
Dosarul în care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică l-au trimis în judecată, pe 1 noimebrie 2013, pe Ştefan Buciuta pentru conflict de interese va fi judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, arată vineri Parchetul instanţei supreme, într-un comunicat de presă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Ştefan Buciuta, deputat în legislatura 2008-2012, a formulat la Camera Deputaţilor o cerere de angajare a fiicei sale şi apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (decembrie 2008 - septembrie 2012), "în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum de 59.499 lei".
Ştefan Buciuta a fost deputat din partea minorităţii ucrainene în Camera Deputaţilor, în mandatul 2008-2012.
Acuzaţiile ANI
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în 27 septembrie, că a cerut Parchetului instanţei supreme să îl cerceteze pe fostul deputat Ştefan Buciuta, pentru conflict de interese, întrucât şi-a angajat fiica la biroul său parlamentar, din 2008 până în 2012.
Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, Ştefan Buciuta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă al fiicei sale, prin care aceasta a fost angajată, în perioada 15 decembrie 2008 - 14 septembrie 2012, în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar, în Circumscripţia electorală nr. 27 Maramureş - Colegiul uninominal nr. 7.
De asemenea, în urma evaluării au rezultat şi indicii privind posibila încălcare de către Ştefan Buciuta a dispoziţiilor articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin angajarea fiicei sale la biroul parlamentar, preciza atunci ANI.
Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului, potrivit prevederilor legale.