Un fost huligan din galeriile fotbal de extremă-dreapta este cotat excelent la alegeri, în cursa prezidențială, într-un super an electoral pentru români.
România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare care au tras cortina peste părțile cele mai urâte ale politicii sale, în timp ce înclinația pentru o introspecție amară domină asupra problemelor regionale critice.
Peisaj politic puternic polarizat
Rezultatul alegerilor ar putea menține România pe calea sa proeuropeană și centristă sau ar putea-o înclina către politici mai nativiste, care ar trage un semnal de alarmă la Bruxelles din cauza proximității strategice a țării față de Ucraina și a rolului său de economie cheie în Europa de Sud-Est.
De la un candidat care a fost recent adjunctul șefului NATO, dar este acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului, la un altul care laudă în mod deschis un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic puternic polarizat, precizează Politico.
Nu există un lider clar
Cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există un lider clar. Greii tradiționali, precum Partidul Social Democrat (PSD) și PNL, liberal-naționalist, se luptă să avanseze, afectați de percepția publică pe termen lung că sunt corupți și vulnerabili la clientelism.
Problemele de securitate - cum ar fi faptul că România se confruntă cu drone rusești rătăcite și cu atacuri asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale - reprezintă doar un subiect minor de discuție pe măsură ce campania se intensifică.
Teme naționaliste
Cu toate acestea, temele naționaliste care exploatează temerile populației că țara lor este neputincioasă și irelevantă pe scena internațională - sau, chiar mai rău, uitată - sunt o caracteristică recurentă a politicii românești.
O identitate bazată pe un amestec ciudat de credință ortodoxă răsăriteană și o limbă romanică a întărit istoric statutul de outsider perceput al țării în regiunea balcanică, determinând atât fasciștii celui de-al Doilea Război Mondial, cât și regimul comunist postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să pună accentul pe retorica etnocentrică.
„Singurul subiect de dezbatere care pătrunde în alegeri - dar nu doar în alegeri - este naționalismul sau inventarea unor chestiuni neimportante pentru a distrage atenția de la problemele reale ale țării”, a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center, un think tank.
„Oamenii au crescut cu acest lucru și au ajuns să se aștepte la el în politică”, a adăugat el.
George Simion AUR. Sursa foto: facebook
AUR, potențial partener de guvernare cu PSD
La alegeri, în frunte se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă-dreapta care a intrat în legislativul României în 2020, la prima sa încercare, ca grup cu o singură problemă, militând pentru unificarea cu Moldova.
De atunci, a oscilat între moderarea unora dintre opiniile sale radicale - fiind chiar discutat ca un potențial partener de coaliție de guvernare cu PSD - și comentarea faptului că Holocaustul a fost o „problemă minoră” într-o țară care și-a pierdut cea mai mare parte a populației evreiești în al Doilea Război Mondial în lagărele morții și pogromuri.
Fondatorul AUR, George Simion, un activist de extremă dreapta devenit șef de partid, este cotat cu 20% în cursa prezidențială, în urma premierului PSD, Marcel Ciolacu, cu 26%, și chiar în fața candidatului PNL, Nicolae Ciucă, șeful Senatului României, cu 17%, potrivit consultanței Socipol.
Holocaustul, „o chestiune minoră”
Simion, care s-a autointitulat recent „un președinte al celor mulți” care refuză să „îngenuncheze în fața trădătorilor națiunii” și susține că dorește pace în Europa, „la fel ca Donald Trump”, a susținut, de asemenea, că Holocaustul a fost „o chestiune minoră” despre care copiii nu trebuie să învețe la școală.
Înainte de a intra în politică, el a fost membru al grupului de huligani de fotbal de extremă dreapta Honor et Patria.
Radicalii fură scena la alegeri
Cu toată proeminența lui Simion, scandalul major care a zguduit campania de până acum a venit prin intermediul partidului disident AUR S.O.S. România și a liderului său antisemit și pro-rus Diana Șoșoacă.
Soșoacă, care îndeplinește în prezent funcția de europarlamentar după ce a fost ales în iunie, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale viitoare. Primul tur va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, înainte de cel de-al doilea tur din 8 decembrie, la o săptămână după alegerile generale parlamentare din 1 decembrie.
Dar Curtea Constituțională a României a declarat candidatura sa invalidă la începutul acestei luni, atât din motive de eligibilitate - inclusiv întrebări cu privire la veridicitatea semnăturilor prezentate cu cererea sa - cât și din cauza suspiciunilor că aceasta nu ar respecta Constituția și sistemul democratic al țării, citând zeci de exemple în care a luat partea politicii externe rusești și a evitat instituțiile interne.
Cazul Șoșoacă
Șoșoacă a declarat că membrii pro-PSD ai instanței i-au sabotat candidatura la prezidențiale - înainte de a face una dintre cele mai controversate declarații de până acum ale campaniei în timpul unei sesiuni TikTok live.
„Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost uciși de aceeași putere evreiască care a acționat acum. Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou”, a spus ea.
Legionarii români, una dintre cele mai violente mișcări fasciste din Europa, a combinat credințele creștine ortodoxe dure cu o ideologie a purității rasiale, formând escadrile ale morții notorii și conducând la uciderea a peste 300.000 de evrei și a zeci de mii de romi.
Declarațiile sale evidențiază tendința unor politicieni români de a recurge la teme istorice și naționaliste atunci când sunt puși la colț.