Judecătorii au o mare problemă și vor să țină presa în frâu.
Judecătorii se plâng din cauza presiunii la care sunt supuși de televiziunile de știri care le critică activitatea. Reproșurile magistraților vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organism care nu se implică pentru a ridica „scuturile”. În cadrul unui studiu publicat de Asociația Forumul Judecătorilor din România, mai multe televiziuni sunt date ca exemplu negativ.
Studiul a fost redactat în limba engleză, fapt neobișnuit și care indică faptul că se adresează străinilor.
„Întrucât mai mulți proprietari de televiziune au făcut obiectul investigațiilor penale, procurorii care efectuează investigații au fost ținta emisiunilor de televiziune, iar soarta lor a fost împărtășită de judecătorii care au condamnat figuri de vârf, dar și de magistrații care au luptat pentru independența sistemului judiciar din anii recenti.
Consiliul Național al Audiovizualului Român (CNA), care este organismul public relevant în domeniu, s-a implicat într-o măsură minimă, iar sancțiunile aplicate pentru protejarea demnității umane sau a dreptului magistraților discreditați și insultați în programele de televiziune către propria persoană. Imaginea nu a fost descurajantă, ci întârziată, aplicată numai după comportamente negative repetitive și inconsistente”, se arată în cadrul studiului.
De asemenea, se mai precizează că „Toate aceste aspecte pot afecta încrederea publicului român în judecători și procurori, având în vedere că autoritățile competente, prin pasivitatea lor, permit atacuri concertate asupra magistraților, defăimându-și reputația și batjocorindu-și munca, considerând că niciunul dintre actele presupuse (fie penale, fie imorale) au fost dovedite în emisiuni sau după aceea.
Limbajul necorespunzător folosit în unele spectacole, suspiciunile exprimate în spațiul public în legătură cu conduita profesională sau privată a unor magistrați, care erau menite fie să afecteze reputația lor, pentru a le împiedica să îndeplinească anumite funcții (a se vedea cazul Kovesi, de exemplu), sau chiar pentru a crea premisele pentru înlăturarea judecătorului / procurorului atacat din soluționarea anumitor cazuri, nu poate reprezenta o manifestare a libertății de exprimare care trebuie încurajată într-un stat de drept.
Campaniile media agresive împotriva magistraților inconfortabili, care nu sunt urmate de sancțiuni ferme, imediate și consecvente, atrag atenția asupra incapacității instituțiilor cu responsabilități în domeniu de a apăra valorile care trebuie protejate într-un stat democratic”, conform stiripesurse.ro.
Concluziile sunt:
„Reacția Procurorului General din România a avut în evidență și faptul că, inclusiv prin mecanismul MCV, raportul din 25 ianuarie 2017 arată că instituția Comisiei Europene a notat că: „Concluziile Consiliului Superior al Magistraturii au arătatat un sprijin valabil pentru magistrați, dar dificultatea de a asigura un nivel echivalent de acoperire a mass-mediei pentru CSM în comparație cu critica inițială este simptomatică provocării cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce privește mass-media.
Cu toate că deciziie CSM sunt transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu a fost înregistrat un progres în termeni efectivi de a reduce atacurile sau corecta în mass-media astfel de atacuri.
Aceasta este o consecință a problemelor mai ample privind libertatea de exprimare, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Deși problema mai largă a reglementării și a măsurilor de remediere a mass-media este ca atare în afara CVM, există o legătură directă cu independența judiciară. Noul CSM și Guvernul ar putea, de asemenea, să urmărească în continuare recomandarea de a explora un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată sprijini magistrații care doresc să se apere în instanță.”
Reproșurile adresate celor de la CSM vizează neimplicarea și nesesizarea CNA.
Conform scrisorii nr. 6919RF / 22.07.2020, emis de Consiliul Național al Audiovizualului, la solicitarea Asociației Forumului Judecătorilor din România, în perioada 2018-2020, această autoritate nu a primit nicio notificare trimisă de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, pentru posibile cazuri de nerespectare de către posturile de radio sau de televiziune a prevederilor Legii nr.504 / 2002, care ar putea prejudicia dreptul la un proces echitabil sau interesele legitime ale oricăreia dintre părți în cauzele aflate pe rol în instanță sau în curs de cercetare, prezumția de nevinovăție a persoanelor acuzate, drepturile persoanelor aflate în arest, arestate sau reținute, drepturile specifice ale anumitor categorii de victime, precum și în situațiile în care programele în cauză tind să efectueze un proces public în spațiul audiovizual , în paralel cu procesul judiciar.
De asemenea, CSM nu a înștiințat Consiliul Național al Audiovizualului în cazurile în care dreptul de replică sau de rectificare a Consiliului sau a magistraților nu a fost difuzat și nici nu a trimis Consiliului Național al Audiovizualului comunicate de presă care conțin punctul de vedere al instituției cu privire la subiectele din anumite programe de radio sau TV sau cu privire la anumite probleme dezbătute în acestea cu privire la sistemul judiciar, activitatea instanțelor și parchetelor sau desfășurarea procedurilor, în general.
De asemenea, CSM nu a notificat Consiliul Național al Audiovizualului cu privire la transmiterea de date nerealiste de către furnizorii de servicii de radiodifuziune pentru televiziune / radio.
a) organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor de pe lângă acestea, a Consiliului Superior al Magistraturii sau a atribuțiilor lor legale;
b) date statistice privind sistemul judiciar;
c) elemente ale carierei magistraților;
d) stadiul procedural al unui caz și instanța sau parchetul la care a fost sesizat;
e) volumul de activitate, volumul de muncă al instanțelor / parchetelor sau magistraților.