Evenimentul Zilei > Istoria secreta > ”Forțiștii”, grupul anticomunist din care Securitatea spunea că făcea parte Corneliu Coposu
”Forțiștii”, grupul anticomunist din care Securitatea spunea că făcea parte Corneliu Coposu

”Forțiștii”, grupul anticomunist din care Securitatea spunea că făcea parte Corneliu Coposu

Un document inedit din arhivele Securității, preluate de CNSAS, vorbește despre o așa-zisă conspirație care ar fi avut la bază foști deținuți politici țărăniști, liberali, dar și infractori de drept comun, contactați în anii de pușcărie. Pe listă veți recunoaște, cei care mai aveți aducere aminte de primii ani de după Revoluție, nume mari ale primei Opoziții, dar și personalități ale guvernării de după 1996, ”cederiștii”.

Pe 20 mai, în fiecare an, se cuvine să medităm asupra exemplului de om politic dat de seniorul Corneliu Coposu, dar și la Duminica Orbului din 1990, când românii au avut alternative la primul vot democratic organizat după căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

Amintirea Seniorului o onorăm astăzi prin publicarea unui raport ciudat, în care se vorbește de un complot din 1980, pentru răsturnarea comunismului. De fapt, era unul dintre motivele invocate pentru a se continua urmărirea puținilor țărăniști și liberali rămași în viață.

Actul vorbește de la sine.

”A transmis către alte locuri de detenție să se treacă la prelucrarea și îndoctrinarea dușmănoasă sub raport ideologic a celor fără platformă politică”

Iată raportul întocmit de ofițeri pe baza unor așa-zise informații culese din mediul deținuților de drept comun care petrecuseră timp în închisoare împreună cu deținuții politici:

1980 aprilie 12. Notă a Direcției I referitoare la organizația „Forța III“

(A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 131, vol. 2, f. 152–153)

Ministerul de Interne Strict Secret

Departamentul Securității Statului Direcția I

Nr. 0063413 din 12 aprilie 1980

Notă privind concluziile desprinse din cercetarea de securitate în referire la organizația subversivă „Forța III“

Încarcerarea deținuților fără antecedente politice la un loc cu foști politicieni (P.N.Ț.-iști, P.N.L.-iști, legionari), a constituit prilejuri de încercări de îndoctrinarea lor reacționară din partea unor elemente fanatice. În funcție de locul de detenție și ponderea coloraturii politice, s-a acționat asupra lor în a-i „forma“ ideologic și a le prevedea perspective de „guvernare“.

Bujoiu Ioan, încarcerat la Jilava, a transmis către alte locuri de detenție să se treacă la prelucrarea și îndoctrinarea dușmănoasă sub raport ideologic a celor fără platformă politică, pentru a-i forma și din acest punct de vedere.

Tot în Jilava, Coposu Cornel se orientează asupra celor condamnați fără antecedente politice, insistând în a-i atrage la activitate P.N.Ț.

În penitenciarele Aiud, Gherla, Oradea, Galați, Botoșani, Cavnic etc. au loc încercări de atragere la ideologia reacționară a unor tineri încarcerați pentru activități subversiv-teroriste, deosebit de activi dovedindu-se legionarii. S-a acționat în special asupra celor cu condamnări mari, care au comis fapte „deosebite“ sau care se dovedesc refractari în a respecta regulamentul detenției. Având la bază propria lor concepție subversiv-teroristă și încurajarea politicienilor că „ei reprezintă ceva în perspectivă“, are loc o selectare și chiar unii își arogă titlul de conducători ai acestei categorii (indiferent de grupările în care acționează) sub denumirea de „fortiști“.

Dintre așa-zișii conducători ai „fortiștilor“ se remarcă următorii, cu și fără antecedente politice: Bontilă Gheorghe, Anton Marin, Bourceanu Ion, Lățea Constantin, Țepelea Gabriel, Ticu Dumitrescu, Gabrielescu Valentin (București), Nicanor Chelsoi (Suceava), Florin Voiculescu (Teleorman), Mureșan Ion (Cluj), Moldovan Vasile (Mureș), Arnăutu Jan (Bihor) și alții.

Foștii deținuți mai sus-nominalizați și alții au elaborat o platformă politică ce trebuie să stea la baza activității „fortiștilor“ și criteriile de selecționare.

Criterii de selecționare – cei fără antecedente politice, dornici să se afirme cu ceva nou, care nu au mai fost pe scena politică românească; – cei care au făcut parte din formațiile politice vor putea fi primiți în grupare, dar numai după o minuțioasă verificare.

S-a preconizat să se adopte ca ideologie a grupării, următoarele principii: – de la legionari – creștinismul și supremația elitelor; – de la comuniști – contactul cu masele și modul de a face propagandă; – de la P.N.L. – economia liberală și selectarea valorilor pe bază de concurență; – de la P.N.Ț. – legăturile cu țărănimea.

Ca sistem de organizare îl preconizau pe cel al „organizațiilor de rezistență franceză“, iar ca scop principal – lupta împotriva sistemului social politic din țara noastră prin toate mijloacele și îndeosebi difuzarea de știri false în rândul populației pentru a crea stări de confuzii.

Între fondatorii ideii de grupare au loc mai multe discuții, dintre care redăm:

– Tudor Nicolae solicită ca gruparea să se numească „Partidul Național Independent“, iar în perioada detenției activitatea să se limiteze la selectarea și formarea membrilor partidului.

– Florin Dobre Voiculescu afirma: „singura forță politică sau partid, cum vrei să-i spui, deja numără mii de membri, tineretul formează majoritatea, adică tocmai cei care au viitorul în față“.

– Ștefănescu Lazăr afirma „în toate penitenciarele fortiștii se manifestă ca o grupare de sine stătătoare. În libertate nu va fi nevoie decât de un congres al fortiștilor și noul partid se va naște mai puternic decât tot ce a existat până acum“.

– Țepelea Gabriel afirma: „Partidul lui Maniu aparține istoriei, iar viitorul fortiștilor“.

Având în vedere pericolul ce-l reprezenta influența în sens negativ din partea foștilor politicieni asupra condamnaților fără antecedente politice, în 1959, din ordinul conducerii ministerului, această categorie de persoane este separată prin încarcerarea lor la Grindu – Periprava. Lipsa de supraveghere informativă, condițiile slabe de încarcerare, sub aspectul regimului restricțiilor, au favorizat în continuare ca aceștia să reia discuțiile cu privire la continuarea activității dușmănoase împotriva orânduirii după punerea lor în libertate, de această dată pe un plan evoluat, inclusiv acreditând titulatura organizației „Forța III“, argumentând:

  1. a) fostele partide burgheze, fiind compromise, nu mai pot candida la conducerea țării;
  2. b) acțiunile ostile ale „Forței a III-a“, conjugate cu sprijinul din exterior, vor determina înlocuirea de la conducerea țării a P.C.R.,
  3. c) gruparea „Forței a III-a“, fiind element de noutate, va prelua puterea în stat.

Cu privire la modul de acțiune în schimbarea orânduirii sociale și de stat din țara noastră se emit mai multe păreri, dintre care subliniem: – unii erau pentru lupta directă în răsturnarea prin violență a regimului socialist, după modelul cum s-a preluat puterea în Cuba; – alții susțineau acțiunea pe cale pașnică, de recunoaștere a „Forței a III-a“ ca partid de opoziție și care, prin participarea la alegeri libere, datorită programului lor, vor ieși victorioși și implicit preluarea puterii în stat.

Elementele fanatice, printre care subliniem: Botez Teodor, Bourceanu Ion, Ionescu Romulus, Horia Măcellariu, Jianu Gheorghe, Munțiu Nicolae și Matei Marin nu împărtășesc cea de-a doua ipoteză și trec la fixarea conducătorilor pe atribuții, mod de acțiune și legătura cu Occidentul.

Astfel, este redactat în detenție un material în care s-au consemnat cei peste 100 de conducători ai organizației, sarcinile de perspectivă ale foștilor condamnați aderenți la ideea „Forța a III-a“, acțiuni conjugate cu exteriorul, material ce urma a fi transmis în Occident și din care cităm: – „păstrarea legăturii între foștii deținuți politici după punerea în libertate, recrutarea de noi membri din rândul elementelor ostile regimului, [cu] care la momentul potrivit conjunctural să se treacă direct [la acțiune] împotriva regimului“; – „plecarea din țară pe căi frauduloase a unor foști condamnați pentru a crea un nucleu și cu ajutorul legionarilor să constituie în țară o rețea de diversiune care să acționeze împotriva regimului“.

Din informațiile ce le posedăm și probatorul realizat cu ocazia anchetării și trimiterii în justiție a două oară a celor 19 elemente din gruparea Botez Teodor, a lui Munțiu Nicolae, Volcinschi Raul, Matei Marin și alții, se desprinde faptul că elementele aventuriere, inițiatoare sau susținătoare a ideii „Forța a III-a“ sunt active pe planul celor stabilite în detenție.

De fapt, cu mici excepții, exemplele prezentate în raportul cu concluzii asupra muncii în problemă sunt din această categorie de persoane.

Va trebuie să milităm activ în cunoașterea prioritară a acestei categorii de persoane și să nu considerăm acțiunea lor din detenție ca „pălăvrăgeli ale momentului“.

Sursele devotate și cu posibilități de penetrare în clandestinitate să fie pregătite în a ne informa operativ cu orice faptă de natură să atingă securitatea statului.

Caută revista Evenimentul istoric la chioșcuri sau abonează-te pe agoramag.ro

Publicat in categoriile: Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: