Forţate să se prostitueze în lagărele naziste

Forţate să se prostitueze în lagărele naziste

Destinul femeilor obligate să se prostitueze în lagărele de concentrare naziste face obiectul unei expoziţii itinerante din Germania, care debutează la memorialul din lagărul Ravensbrück, anunţă AFP.

Între 1942 şi 1945, cel puţin 200 de prizoniere au fost constânse să se prostitueze în bordelurile a zece lagăre, potrivit istoricului german Robert Sommer, care a identificat 170 dintre aceste femei.

Cel puţin "70% erau din Germania, considerate asociale de către SS, celelalte veneau din Polonia, Ucraina, Belarus sau din Ţările de Jos", a explicat Sommer.

Homosexualitatea, combătută cu prostituţia Cea mai mare parte a fost recrutată din lagărul de concentrare pentru femei de la Ravensbrück, aflat la 90 de kilometri de Berlin, unde câteva dintre ele executau deja o pedeapsă pentru prostituţie, precum şi din lagărul de la Auschwitz (astăzi în Polonia).

Ne puteți urmări și pe Google News

Şeful SS Heinrich Himmler a fost cel care a decis, în 1941, construirea de bordeluri în lagărele de concentrare, pentru a creşte productivitatea prizonierilor şi pentru a lupta împotriva practicilor homosexuale.

El povesteşte că, la început, SS căutau voluntare, promiţându-le în schimb eliberarea, "dar imediat a trebuit să se găsească tot mai multe", pe care naziştii le-au recrutat cu forţa. În plus, femeile nu au fost puse în libertate.

"De ce eram acolo? Nu ne-a spus nimeni", a povestit o prizonieră, a cărei mărturie este prezentată în expoziţie.

În barăcile încălzite care serveau drept bordeluri, hrana şi igiena erau puţin îmbunătăţite faţă de restul lagărului. Majoritatea femeilor  închise acolo a supravieţuit.

Prizonieri recompensaţi cu sex

"Ne resemnaserăm cu soarta noastră. Ne spuneam: este totuşi mai bine decât (în lagărele de concentrare de - n.r.) la Ravensbrück sau Bergen-Belse", continuă mărturia.

"Activitatea sexuală era organizată într-un mod birocratic", a explicat Sommer. El le-a prezentat vizitatorilor mai multe cartele de identificare ce aveau codul 998, cel al prostituatelor, şi cupoane care le permiteau prizonierilor recompensaţi pentru munca lor să facă o vizită la bordel.

Frecventarea bordelurilor era interzisă pentru evrei şi pentru prizonierii de război sovietici. Doar o minoritate de 1% dintre deţinuţi avea acces acolo, potrivit istoricului.

Cei care vizitau bordelul erau "onorabili", mai spune fosta prostituată, "bărbaţi fericiţi că puteau avea parte de o distracţie".

După război, unele dintre femei s-au sinucis, de ruşine sau de teamă să nu fie considerate "colaboratoare". "Niciuna (dintre femeile identificate de Sommers – n.r.) nu a primit, după 1945, daune pentru exploatarea sexuală", mai spune istoricul.

Expoziţia va avea trei etape în Germania, după care va ajunge, în 2010, la Roma.