Reuniunile la care se anunță, cu mare pompă, mape strălucitoare și mult fast, lansarea Programelor pe fonduri europene, par a fi singurele acțiuni de succes ale României la atragerea și cheltuirea fondurilor europene. Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a început, încă din ianuarie, să tragă semnale de alarmă, să încerce să impulsioneze autoritățile să facă proiecte viabile. Pentru că, așa cum a spus luni comisarul european, România nu a fost niciodată pregătită să acceseze fonduri europene.
Lipsa unei virgule, rectificări de buget pentru 20 de bani, plimbatul dosarelor-acestea nu sunt povești din seria „curiozități”, sunt realitățile cu care se confruntă cei care accesează bani europeni. În discuțiile colocviale, circulă câteva afirmații anecdotice. „Polonia merge după fonduri cu 4 coli A4” sau „Noi ne-am bătut la Bruxelles să simplificăm procedurile cât mai mult, delegația României venea la shopping și când ajungea la Comisie întreba: unde trebuie să semnăm?”
Din 2007, de când România a aderat la Uniunea Europeană, nu a reușit să facă proiecte viabile. Salvarea a venit de la Ministerul Agriculturii, orașele și comunele și chiar mediul privat; ei au făcut ca România să nu figureze în documentele Uniunii cu zero fonduri europene. Sau cu proiecte fără nici un folos: săli de sport în sate fără copii, terenuri de fotbal în pantă.
Din 2007 s-au succedat la putere și stânga și dreapta. Nici unii, nici alții nu au reușit să renegocieze cu Comisia Europeană condițiile de accesare care nu au fost impuse, la care ne-am angajat singuri.
În exercițiul financiar anterior s-au pierdut 1,64 de miliarde de euro
În luna ianuarie a acestui an, comisarul Corina Crețu declara că a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre starea dezastruoasă în care se află țara noastră. „I-am spus doamnei premier că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut.
Sunt în continuare zone cu întârzieri, care sper că nu vor costa România. La dezvoltare regională, în primul rând, sunt probleme, vorbim despre riscul de dezangajări în 2018 de milioane de euro, iar la transporturi şi la spitalele regionale sunt întârzieri”, declara Crețu. Se pare că timp de 4 luni nu s-a făcut făcut nimic în acest sens. În plus, Comisia Europeană a transmis Parlamentului European, în luna martie, o informare privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013. Potrivit datelor Comisiei, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro. România figurează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate și ocupa ultimul loc.
Polonia a pierdut mai puțin de o jumătate de milion de euro
Și alte state membre au pierdut bani, dar diferențele sunt uriașe: Polonia, 353.409 euro, Bulgaria, 240,7 de milioane euro și Ungaria cu 27,9 milioane euro.
Corina Crețu a spus că „birocraţia, legislaţia românească suplimentară în domeniu, dar şi contestaţiile în instanţă la licitaţii, cu termene lungi de soluţionare reprezintă vulnerabilitățile care au împiedicat atragerea banilor europeni”.
S-a umplut țara de diplome luate cu bani europeni
Un funcționar din minister, care dorește să-și păstreze anonimatul, a spus că miniștrii de resort s-au concentrat exclusiv pe Programele de capital uman, adică acele „cursuri care dau diplome ce nu folosesc nimănui”. „Sunt firme care trăiesc numai din asta. Sunt angajați lectori care iau sume uriașe, se fac deconturi pentru locații de lux. Iar participanții primesc o diplomă și uneori și câte o sumă de bani pentru că au fost la aceste cursuri”.
Cine sunt cei care au condus ministerul
Ministerul responsabil de atragerea acestor fonduri a fost numit inițial Ministerul Afacerilor Europene, denumirea actuală dându-i-se în decembrie 2012.
În perioada de preaderare, când România a început să primească bani din bugetul comunitar, Ministerul Integrării Europene era condus de Hildegard Puwak. A demisionat după 3 ani în urma unui scandal de corupție. Procurorii au acuzat-o de folosirea ilegală de fonduri comunitare, prin intermediul unor societăţi administrate de familia ei. Până la urmă, soţul şi fiul ministrului au fost condamnaţi pentru deturnare de fonduri europene.
A urmat Ene Dinga, dar a fost remaniat după 8 luni. Anca Boagiu a fost cea în mandatul căreia s-a terminat procesul de preaderare.
După aderare, nu s-a mai văzut rostul unui întreg minister de profil, aşa că o parte din sarcini s-au dus la Ministerul Dezvoltării. S-a creat, însă, şi un departament al Afacerilor Europene. Era în subordinea premierului și era condus de un secretar de stat. Departamentul a funcţionat până în 2011, când au survenit noi schimbări.
În guvernul Boc a fost înființat Ministerul Afacerilor Europene, portofoliul i-a fost atribuit lui Leonard Orban, fost comisar european şi consilier prezidenţial. După alegerile din 2012, Eugen Teodorovici a fost numit ministru al Fondurilor Europene. Mandatul lui s-a încheiat în 2015, când a fost mutat la Finanțe. În locul lui a fost numit Marius Nica. Au urmat Aura Carmen Răducu, Cristian Ghinea, Dragoș Cristian Dinu și Rovana Plumb.