Foametea face ravagii în Madagascar. Ca să vă dați seama de nivelul dezastrului, trebuie să precizăm că locuitorii au început să mănânce lăcuste, frunze de cactus şi chiar noroi. Avertismentul e cu atât mai dur cu cât vine din partea ONU.
Oficialul Națiunilor Unite spune că acest stat insular african a devenit prima ţară din lume care se confruntă cu o foamete provocată de schimbările climatice.
Situaţia actuală din Madagascar, cauzată de mai mulţi ani de secetă, l-a făcut pe directorul Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, care s-a deplasat recent pe insulă, să spună că “ceea ce se întâmplă în această ţară seamănă cu ceea ce vedeţi într-un film horror”.
Ce este mai rău, abia urmează
Vineri, directorul regional al PAM pentru sudul Africii, Lola Castro, care l-a însoţit pe David Beasley în acea vizită, a evocat “o situaţie foarte dramatică”, într-un interviu video acordat pentru jurnaliştii din New York. “Ce este mai rău abia urmează”, a prevenit ea.
Ne puteți urmări și pe Google News
“Sunt oameni care se află la limita foametei şi acest lucru se întâmplă fără să existe un conflict armat. Doar din cauza schimbărilor climatice, care, prin cele mai grave efecte ale lor, îi afectează foarte mult. O acţiune rapidă a comunităţii internaţionale este mai mult decât necesară”, a mai spus Lola Castro.
Peste 1 milion de persoane sunt afectate
Situația din Madagascar ar fi unul dintre rezultatele vizibile ale schimbării climatice, susțin oficialii.
“Aceşti oameni nu au contribuit cu nimic la schimbările climatice, însă ei poartă întreaga povară în prezent”, a continuat ea, citându-l pe David Beasley.
Foametea din Madagascar este deosebit de gravă în sudul ţării. În urmă cu mai mult de o lună, ONU a emis deja o alertă în privinţa foametei în creştere, care riscă să afecteze peste 1 milion de persoane.
Madagascar, o insulă din Oceanul Indian, reprezintă un teritoriu în care accesul este dificil - atât pentru ajutoarele umanitare, cât şi pentru reprezentanţii presei - din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricţiilor antiepidemice. Agenţiile umanitare întâmpină dificultăţi în a sensibiliza opinia publică în privinţa acestei tragedii, în contextul absenţei fondurilor necesare pentru aducerea în zonă a unor ajutoare suficiente.
Recomandările noastre
