Evenimentul Zilei > Economie > FMI: creșterea economică mondială dă semne de slăbiciune
FMI: creșterea economică mondială dă semne de slăbiciune

FMI: creșterea economică mondială dă semne de slăbiciune

Fondul Monetar Internațional și-a revizuit previziunile de creștere globală pentru acest an la 5,9%. Instituția consideră că este vital să se reducă diferențele de rată de vaccinare dintre țările bogate și cele sărace. În caz contrar, întreruperile în lanțurile de aprovizionare și consecințele asupra ratei inflației ar putea persista. Ceea ce complică sarcina băncilor centrale.

LES ECHOS (Franța), 12 octombrie 2021 – Creșterea economică globală dă semne de slăbiciune. Și norii se adună la orizont. Prin publicarea noilor sale prognoze, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit marți previziunile lansate în luna iulie.

Pentru anul în curs, se așteaptă o creștere a produsului intern brut (PIB) global la 5,9%. Este cu o zecime de punct mai puțin comparativ cu luna iulie. Prognoza pentru 2022 este neschimbată, la 4,9%. „Această revizuire modestă maschează scăderi accentuate pentru unele țări”, a detaliat Gita Gopinath, economistul șef al Fondului.

Franța și Italia, în creștere

Creșterea în țările industrializate va fi doar de 5,2% și nu de 5,6%. Performanța Statelor Unite este redusă cu un punct procentual, la 6%, cea a Germaniei cu jumătate de punct (3,1%). În schimb, Fondul și-a ridicat prognoza cu aproape un punct pentru Italia (5,8%) și jumătate de punct pentru Franța (6,3%).

Țările emergente și în curs de dezvoltare rezistă, cu o creștere preconizată de 6,4%. Dar, din nou, Fondul observă disparități. „Perspectivele țărilor în curs de dezvoltare cu venituri mici s-au redus considerabil, din cauza agravării dinamicii pandemiei”, subliniază Gita Gopinath.

Accesul la vaccinuri, una din cauze

Aceste diferențe economice sunt rezultatul inechității în accesul la vaccinuri. „În timp ce aproape 60% din populația economiilor avansate este complet vaccinată și unii primesc acum a treia doză, aproximativ 96% din populația țărilor cu venituri mici nu a primit încă nicio doză”, susține economistul-șef. „Accelerarea vaccinării populației lumii rămâne principala prioritate politică, plus presiunile pentru testarea pe scară largă și investițiile în tratamente”, avertizează Fondul.

În cele din urmă, producția din economiile avansate va reveni la nivelurile pre-pandemice în 2022 și le va depăși cu 0,9% în 2024. Pe de altă parte, piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare (cu excepția Chinei) se așteaptă să aibă o creștere cu 5,5% mai mică decât prognozele pre-pandemice în anul 2024, ducând astfel la o scădere mai mare a nivelului de trai.

Îngrijorare privind inflația

FMI este, de asemenea, îngrijorat de întreruperile în lanțurile aprovizionării și de presiunile inflaționiste rezultate. Creșterea prețurilor la alimente nu ajută situația. În majoritatea țărilor, „presiunea prețurilor ar trebui să se diminueze în 2022, odată ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă au fost soluționate”, prezice FMI.

Inflația, marea necunoscută a redresării economice

FMI avertizează că „în unele piețe emergente și economii în curs de dezvoltare se așteaptă ca presiunile asupra prețurilor să persiste din cauza prețurilor ridicate ale alimentelor și a efectelor întârziate ale prețurilor mai mari ale petrolului și ca urmare a deprecierii cursului de schimb, care duce la creșterea prețurilor produselor importate”.

În medie, FMI își revizuiește previziunile de inflație în țările industrializate în sus, până la 2,8%. Pentru țările emergente și în curs de dezvoltare, creșterea ar fi de 5,5%.

Cu toate acestea, avertizează instituția, „o mare incertitudine planează asupra perspectivelor inflației, în principal din cauza evoluției pandemiei și a întreruperilor din lanțul de aprovizionare”. Băncile centrale vor trebui să găsească echilibrul potrivit între combaterea inflației și sprijinirea redresării economice.

Noile valuri ale epidemiei de Covid-19, cu perspectiva unor noi restricții de mișcare pentru a încetini transmiterea virusului, ar putea duce la întreruperi mai persistente ale aprovizionării. În acest context, băncile centrale vor trebui să găsească „echilibrul corect între lupta împotriva inflației și […] sprijinul pentru redresarea economică”, notează Gita Gopinath.

Îngrijorarea se referă în principal la Statele Unite, Regatul Unit și unele țări în curs de dezvoltare. Într-un context în care inflația este în creștere, în timp ce rata de ocupare a forței de muncă este încă scăzută, „politica monetară ar putea fi mai strictă, pentru a anticipa presiunile asupra prețurilor, chiar dacă acest lucru întârzie ocuparea forței de muncă”, susțin experții FMI.