După cinci zile de proteste în stradă, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a abrogat OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Inițiatorul ordonanței cu bucluc, ministrul Justiției, nu a demisionat, deși premierul lăsase de înțeles sâmbătă seara că Florin Iordache va recurge la acest gest. Florin Iordache a făcut o serie de gafe impardonabile și a fost poreclit de presă „Altă întrebare”, după ce a dat acest răspuns de 24 de ori în conferința de presă în care explica adoptarea OUG 13/2017. Nu și-a luat purtător de cuvânt, iar ciocnirile cu presa au dat naștere unor gafe asemănătoare celor care l-au făcut celebru pe Bulă. Stenograma publicată ieri de Guvern a scos la iveală că Iordache a susținut că are toate avizele pentru OUG, deși nu era așa
Sâmbătă după-amiază, PSD a dat primul semn că face un pas înapoi. Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat că-i va propune premierului Sorin Grindeanu să ia în calcul abrogarea OUG 13/2017. A urmat o ședință informală la Vila Lac 1, unde Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu și liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu au decis că trebuie să se renunțe la ordonanța care a scos oamenii în stradă. La ora 20.30, la Palatul Victoria, Sorin Grindeanu, singur, a făcut o declarație de presă în care a anunțat că duminică va avea loc o ședință de Guvern pentru a discuta despre un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea OUG pentru modificarea Codurilor penale. „Astăzi (n.r.-ieri), în cadrul şedinţei de Guvern s-a aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi al Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”, a anunțat Executivul printrun comunicat de presă, la finalul ședinței.
FOTO: Ministrul Justiției, Florin Iordache, a abrogat ordonanța, dar nu a demisionat
Proiect la Parlament
De asemenea, Guvernul a informat că premierul Sorin Grindeanu a cerut ca în perioada imediat următoare Ministerul Justiţiei să demareze de urgenţă dezbateri publice cu toate partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa care a fost abrogată. De altfel, premierul anunțase încă de sâmbătă seara plecând de la forma actuală a OUG 13, dar excluzând acel prag de 200.000 de lei, să fie trimis în Parlament un proiect de lege pentru punerea în concordanţă a deciziilor CCR.
Pericol de dezbinare a societății
OUG 14 a fost aprobată, explică Executivul, şi constatându- se că, „în acest moment, pe fondul tensiunilor create ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/ 2017 există un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neî n ţelegere, cu consecinţe asupra climatului general de stabilitate a societăţii şi recunoscând şi respectând în egală măsură exercitarea democraţiei în toate formele sale”. Potrivit noului act normativ, în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.
În OUG se mai arată că s-a apreciat că „doar o abrogare expresă şi de urgenţă a textelor, în special cele privind Codul penal, intens criticate, este de natură a readuce starea de echilibru în societatea românească şi de a permite reinstalarea unui dialog constant şi constructiv”.
OUG adoptată ieri de Executiv a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, adică tot în cursul zilei de ieri.
Diverși specialiști în Drept au început discuții în contradictorii care țin de interpretarea juridică a consecințelor abrogării.
De ce a fost nevoie de abrogare şi nu de anulare sau revocare în cazul OUG 13
Abrogarea este scoaterea din vigoare şi, deci, lipsirea de efecte pe viitor. E singura variantă legală pe care o avea la îndemână, ieri, guvernul Grindeanu. Mai exista soluţia parlamentară de respingere a OUG până la intrarea în vigoare a părții cu abuzul în serviciu, conflictul de interse şi dezincriminarea neglijenţei. Această variantă era aproape imposibilă din cauza timpului prea scurt până la intrarea în vigoare, 10 februarie.
Anularea este o desființare a ordonanţei dispusă ca sancţiune. Instanțele de judecată pot dispune anularea. Guvernul nu-şi poate anula propria ordonanță de urgenţă.
Revocarea este retragerea ordonanţei. Poate fi făcută de emitent, dar doar până în momentul în care a produs efecte juridice. Cum OUG 13 din 2017 privind modificarea codurilor penale a produs consecinţe juridice, o parte fiind deja în vigoare, cum este cea cu denunțul făcut în cel mult şase luni comiterea faptei, aceasta nu mai poate fi revocată de emitent, Guvernul României. O altă soluţie era ca OUG 13 să fie declarată neconstituţională de CCR, dar, în acest caz, nu se mai aplica de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, deci consecinţele ar fi rămas, a explicat pentru Evenimentul zilei un expert în drept. (Cătălin Pena)
Ministrul Justiției l-a asigurat pe premier că are toate avizele necesare
Tot ieri, Guvernul a aprobat și desecretizarea stenogramei de la şedinţa de Guvern în care a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă 13, pentru modificarea Codului Penal. De asemenea, a fost desecretizat şi un extras din stenograma de la şedinţa de Guvern a cabinetului Cioloş, din 18 mai 2016, pentru a demonstra că a mai existat un precedent al unei ordonanţe de urgenţă în privinţa modificării Codurilor penale.
Problema urgenței
Din stenograme rezultă că ambele ședințe au avut asemănări, dar și deosebiri. În şedinţa de Guvern din 18 mai 2016, ministrul Justiţiei de atunci Raluca Prună, susținea că: „Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală a intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Ulterior acestei date, CCR a admis mai multe excepţii de neconstituţionalitate, invocate în legătură cu diferite texte din Codul de procedură penală. Obligaţia de la lege este ca în momentul în care o dispoziţie este declarată neconstituţională, în 45 de zile, textul declarat neconstituţional să fie adus în conformitate cu cerinţele Curţii”.
FOTO: În ședința din data de 18 mai 2016 și Guvernul Cioloș a dat Ordonață de Urgență pentru modificarea Codurilor Penale
De asemenea, ministrul Prună a dat explicații cu privire la urgenţa ordonanţei: „Pentru că suntem la doi ani de când s-a adoptat acest Cod şi suntem dincolo de cele 45 de zile în care trebuia să punem în acord numeroase texte.”
În ședința din 31 ianuarie 2017, actualul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, nu a explicat urgenţa ordonanţelor. „În regim de urgenţă amândouă (ordonaţele de urgenţă - n.r.), domnule prim-ministru”, a comunicat el sec.
Dosare compromise
Pentru că Dacian Cioloş nu a reglementat abuzul în serviciu în 45 de zile, este foarte posibil ca miile de dosare de abuz în serviciu pe care DNA-ul le invocă să fie în pericol de Ordonanţa 13/2017 a Guvernului Grindeanu, care nu a modificat în termen de 45 de zile, prin ordonanţă de urgenţă, art. 297 Cod penal, dupa ce acesta a fost declarat neconstituţional prin Decizia CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016, avertizează luju. ro.
Avizele
Florin Iordache a introdus cu repeziciune proiectele pe ordinea de zi a ședinței Guvernului. „Primul dintre ele, sau două dintre ele fac parte din pachetul de legi care vizează evitarea unei hotărâri pilot de la CEDO. Aici discut de proiectul de lege privind graţierea unor pedepse. Cel de-al doilea este proiect de lege pentru completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. La acest proiect de lege am avizul domnului ministru de Externe, domnul Meleşcanu. Cel de-al treilea, (...) proiect de OUG pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală”, a explicat Iordache.
Premierul Grindeanu l-a întrebat, în noaptea de 31 ianuarie, pe Iordache, dacă are toate avizele, iar el a răspuns că „bineînţeles”. „Sorin Grindeanu: Toate procedurile care sunt cerute? Florin Iordache: Da, domnule prim-ministru. Grindeanu: Sunt îndeplinite? Iordache: Da”. De fapt, ministrului Justiţiei i-a lipsit avizul CSM, care este consultativ. A avut avizul CSM, însă numai pentru prima formă a legii. Iordache l-a cerut la ora 17.00, în data de 31 ianuarie, dar CSM a decis să se întrunească a doua zi, la ora 9, iar Iordache nu l-a mai aşteptat şi nici nu l-a informat pe Grindeanu de acest lucru.
Și Raluca Prună a fost acuzată că nu a avut avizul CSM. Ieri, ea a precizat însă că a avut avizul CSM 548/12.05.2016, obţinut cu 6 zile înainte de a introduce OUG în şedinţa de guvern
Filmul Ordonanței care a dat în clocot România
- 18 ianuarie – Bomba a explodat în dimineața acelei zile în care președintele Klaus Iohannis a mers fără să anunțe la ședința de Guvern. ,,Este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt 2 elefanți de fapt, ordonanța de grațiere și de modificare a Codurilor penale. Evident ca am discutat cu premierul. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu va fi pusăpe ordinea de zi suplimentară”, a dezvăluit Iohannis. Președintele PSD Liviu Dragnea se afla în SUA. La întoarcere el a scris pe Facebook că l-a găsit pe Iohannis „în fruntea unei noi mineriade”. Șeful statului participase pe 22 ianuarie la protestul din Piața Universității .
- 31 ianuarie - Executivul adoptă seara, în jurul orei 22.00, OUG pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, deși nu fusese trecut acest punct pe ordinea de zi. Guvernul a adoptat şi un proiect de lege privind graţierea unor pedepse.
- 1 februarie - După ce a reclamat marți noapte, în urma ședinței de Guvern, „o zi de doliu pentru statul de drept”, Klaus Iohannis merge la CSM și Avocatul Poporului, căruia îi cere să sesizeze CCR. Totodată, Iohannis îi cere lui Grindeanu să abroge OUG. Liviu Dragnea nu e de găsit.
PNL, USR și PMP au depus în Parlament moțiunea de cenzură. Zeci de mii de oameni s-au strâns în Piața Universității să ceară abrogarea OUG și demisia Guvernului.
- 2 februarie - După violențele din Piața Universității, SRI dă un comunicat în care precizează că a informat „instituțiilor legal abilitate să intervină pentru menținerea ordinii și siguranței publice”. Reacția a venit după ce ministrul de Interne Carmen Dan a susținut public că nu a fost informată de prezența agitatorilor. În același comunicat, SRI scrie că i-a informat pe secretarul de stat Ștefu Viorel și pe Bogdan Despescu – IGPR
Premierul Sorin Grindeanu face apel „la calm și la o informare corectă a românilor”, afirmând totodată că, „din nefericire, un protest pașnic s-a transformat întrunul violent”.
Un ministru a demisionat
Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, își dă demisia. Ministrul Justiției își delegă aribuțiile unui secretar de stat.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, revine la Parlament, după o absență de 24 de ore din spațiul public și merge la biroul său de președinte al Camerei Deputaților
Președintele Klaus Iohannis solicită ministrului de Interne, Carmen Dan, și Jandarmeriei să explice de ce aseară au fost lăsate elemente violente să distrugă o manifestație pașnică.
Conducerea PSD a votat în unanimitate susţinerea în continuare, în bloc, a Guvernului Sorin Grindeanu. Executivul nu va renunţa la ordonanţele pe justiţie, au mai stabilit PSD-iştii. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, nu a vrut să-şi dea demisia.
- 3 februarie - Sorin Grindeanu a dispus iniţierea demersurilor procedurale pentru desecretizarea stenogramei şedinţei de Guvern din 31 ianuarie, a informat, vineri, Biroul de Presă al Executivului. Iohannis anunță că a avut discuţii în marja reuniunii informale a Consiliului European din Malta cu aproape toţi liderii europeni, care s-au declarat „îngrijoraţi” de situaţia din România. Totodată, șeful statului cere preşedinţilor celor două Camere ale Legislativului o să se adreseze Parlamentului pe 7 februarie cu privire la modificările aduse legislaţiei penale.
- 4 februarie - Liviu Dragnea intervine prin telefon la România TV și anunță că PSD ia în calcul să-i solicite premierului Sorin Grindeanu abrogarea OUG 13/2017. Ulterior, Grindeanu, Dragnea și Tăriceanu au avut o întâlnire informală la Vila Lac. Seara, la 20.30 ministrul Grindeanu ține o declarație de presă la Palatul Victoria și anunță că a doua zi va avea loc o ședință la Guvern în care va fi adoptată abrogarea OUG 13. Cu puțin timp înainte, Călin Popescu Tăriceanu făcuse anunțul privind renunțarea la OUG, la România TV.