O cazarmă militară de pe Valea Prahovei a devenit ţinta "rechinilor" imobiliari în urma unei decizii a candidatului PDL la parlament.
O fostă cazarmă militară de 40,5 hectare de pe Valea Prahovei (localitatea Băneşti), cedată, în 2006, de Ministerul Apărării Consiliului Judeţean Prahova, a fost vândută doi ani mai târziu, la un preţ de patru ori mai mic decât valoarea de inventar. Cei care au gândit tranzacţia sunt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova (CJ) Florin Anghel - în prezent candidat PDL la Camera Deputaţilor -, şi fostul şef al Societăţii Naţionale a Tutunului Românesc Dănuţ Marcel Cornea - director al Parcului Industrial Plopeni în perioada 2005-2008. Pretextul
Cazarma 1375 (Ciuperceasca) a intrat în patrimoniul Consiliului Judeţean Prahova printr-o hotărâre de guvern dată în februarie 2006. Actul normativ răspundea solicitărilor pe care CJ Prahova, condus de Florin Anghel, le adresase Ministerului Apărării (MAp). Activul avea o valoare de inventar de aproximativ 8,8 milioane de euro în momentul transferării şi fusese cerut de CJ Prahova în numele unei cauze sociale: „Consiliul Judeţean Prahova a solicitat preluarea cazărmii în vederea amenajării unui aşezământ pentru persoanele în vârstă, cu probleme sociale, precum şi pentru tinerii proveniţi din centrele de primire a copiilor, care nu mai beneficiază de cazare ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani“, se arată într-un răspuns oficial al MAp. În ciuda planurilor iniţiale, în februarie 2007, CJ Prahova a decis trecerea fostei baze militare în patrimoniul SC Plopeni Industrial Parc SA (PIP), societate pe care o controlează şi care închiriază spaţii pentru întreprinderi.
„Am făcut o solicitare pentru a ni se acorda toate cazărmile pe care MAp le avea nefolosite în Prahova, în număr de şase. Din cele şase, am obţinut doar două. După ce-am văzut unitatea de la Băneşti, am decis să facem acolo industrie, nu aşezământ social“, motivează Florin Anghel schimbarea destinaţiei date cazărmii. Chirie pentru prieteni
Activul în suprafaţă de 40,5 hectare, adăpostit de o pădure seculară, a fost alipit societăţii PIP, cu toate că nu respecta criteriile legale privind funcţionarea parcurilor industriale.
În mod normal, terenul aferent unui parc industrial trebuie să aibă „acces la infrastructura utilităţilor publice“, condiţie care, ţinând cont de o notă semnată şapte luni mai târziu de directorul PIP, Dănuţ Marcel Cornea, nu era complet respectată. Şi astfel, fără toate utilităţile, terenurile şi clădirile cazărmii au fost închiriate către 11 societăţi comerciale.
Între cele 11 firme chiriaşe se regăsesc una a unui administrator al societăţii Basti SA, al lui Dănuţ Marcel Cornea, una a unui fost partener de afaceri de-al lui Anghel (Protelco SRL - înfiinţată chiar de Florin Anghel) şi una a primarului oraşului Băicoi, coleg de partid şi apropiat al aceluiaşi Anghel.
Subevaluarea
Ulterior, firma din subordinea CJ a comandat un raport de evaluare a fostei baze militare în care preţul unui metru pătrat de teren acoperit cu pădure este evaluat la 1 leu, în condiţiile în care agenţiile imobiliare vând terenul arabil din extravilanul Băneşti cu 10 euro/mp. În final, valoarea proprietăţ ii de 40,5 hectare şi a clădirilor de pe ea a fost estimată la 1,6 milioane de euro, în condiţiile în care numai valoarea terenului depăşeşte 4 milioane de euro, la preţul pieţei. În septembrie 2007, societatea PIP a cerut şi a obţinut mandat din partea CJ Prahova pentru vânzarea cazărmii. Argumentele invocate: bani pentru refacerea infrastructurii proprietăţii şi intenţia a cinci chiriaşi de a cumpăra activele. Cu două excepţii, intenţia celor cinci societăţi „de a dezvolta proiecte de investiţii“ nu a fost confirmată nici până în prezent. Potrivit declaraţiilor actualului director al Plopeni Industrial Parc, Gabriel Purice, doar patru firme au avut activitate în incinta fostei cazărmi şi doar două au desfăşurat procese de producţie propriu-zise.
Terenurile şi clădirile au fost vândute în aprilie 2008. Numai nouă dintre cele 11 firme au achiziţionat activele închiriate, două refuzând să cumpere. Gabriel Purice declară că preţurile la care imobilele au fost înstrăinate nu au avut la bază rapoarte de evaluare. Utilităţi din bani publici
În final, pentru aproximativ 95% din fosta cazarmă, PIP a încasat 2,16 milioane de euro, adică de aproximativ patru ori mai puţin decât valoarea de inventar cu care activul fusese recepţionat de la MAp. „Activele cazărmii au fost vândute în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean care, din câte-mi amintesc, a fost votată în unanimitate de consilieri de la toate partidele. Mai departe de asta, modalitatea de vânzare a intrat în responsabilitatea conducerii acelui parc“, încearcă Florin Anghel să se delimiteze de felul în care a decurs vânzarea cazărmii.
După ce fosta bază militară a fost înstrăinată aproape în totalitate, Dănuţ Marcel Cornea le-a făcut celor nouă societăţi încă un cadou. Din fondurile PIP, a fost reparat drumul de acces şi a fost trasă o reţea de gaze până la poarta fostei cazărmi. Costurile lucrărilor s-au ridicat la circa 470.000 de euro. Cornea n-a vrut să vorbească cu EVZ. PREŢURI MODICE „Căpuşele“ directorului
Un teren de 7,3 hectare şi trei construcţii de 686 mp au fost vândute cu numai 67.000 de euro (fără TVA) firmei Silvanus SRL, „aterizată“ cu chirie în incinta cazărmii Ciuperceasca. Înfiinţată cu doar trei săptămâni înainte de a semna contractul de închiriere cu PIP, Silvanus îi are ca asociaţi pe Frantz Bernschutz şi pe Sorin Muscală. Cel din urmă administrează firma Basti SA, controlată de Dănuţ Marcel Cornea, ex-directorul PIP. În schimb, Frantz Bernschutz a fost consultantul juridic al PIP, iar soţia sa a prestat servicii contabile tot pentru PIP. Bernschutz a refuzat orice dialog: „Mă deranjaţi în timpul meu liber“. DĂNUŢ MARCEL CORNEA Boss peste Tutunul Românesc Fostul director PIP Dănuţ Marcel Cornea a devenit cunoscut din cauza unui scandal provocat când a condus Societatea Naţională Tutunul Românesc SA (SNTR). El a fost acuzat că, prin restituirea unor bilete la ordin, ar fi prejudiciat SNTR cu 85 de miliarde de lei vechi. Cornea fusese adus în fruntea SNTR, în august 1999, de către fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Mureşan, în prezent cercetat penal. Ambii sunt originari din Maramureş. PRECEDENTE
Transferuri în Ardeal
În ultimii ani, suprafeţe impresionante de pământ au fost cedate de MAp consiliilor judeţene Bihor, Arad şi Cluj. CJ Bihor a primit în 2005 aproximativ 31 de hectare, într-o zonă semicentrală din Oradea, şi alte 4,7 hectare, tot în intravilanul Oradei, cu un an mai devreme. Potrivit lui Szabó Ödön, membru al CJ Bihor, pe cele 31 de hectare au fost amenajate sediile mai multor instituţii publice, ITM, Oficiul de Cadastru, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Ţării Crişului - o parte dintre acestea rămânând fără spaţii de funcţionare după ce vechile clădiri în care îşi desfăşuraseră activitatea fuseseră retrocedate. În 2002, CJ Arad a primit 9 hectare pe Strada Bodrogului din Arad şi 16 hectare în cartierul Gai, doi ani mai târziu. 26 de hectare, aferente a două imobile din vecinătatea aeroportului din Cluj, au fost primite de CJ Cluj printr-o hotărâre de guvern din 2004.
FLORIN ANGHEL
Florin Anghel a avut un traseu sinuos prin cinci partide, în ordine cronologică: PNŢ-CD, PUR, PNL, PC (ex-PUR), PNDC, PDL. Doar în ultimele 12 luni, Anghel a fost candidat conservator la alegerile europarlamentare şi candidat PNDC la alegerile locale din iunie 2008. La alegerile de mâine speră să obţină un loc în Camera Deputaţilor, candidând din partea PDL în Colegiul Câmpina. În timpul guvernării CDR, Anghel a fost numit directorul naţional al Romtelecom şi a condus compania de stat până când aceasta a fost privatizată. De-a lungul timpului, a fost acuzat că firmele sale private au căpuşat sistematic Romtelecom. Ulterior, s-a retras în afaceri. În prezent, revista „Capital“ evaluează averea lui Anghel la 25-27 milioane de euro. Florin Anghel şi Dănuţ Marcel Cornea au fost colegi de partid. CRAIOVA Traseist politic Unitate militară ocupată abuziv Un afacerist craiovean ocupă de trei ani, fără a plăti vreun leu chirie, un teren de şase hectare, care a aparţinut Armatei. Proprietatea care a căpătat destinaţie imobiliară este situată pe str. Caracal din Bănie. Primăria Craiova susţine că afaceristul Sorin Niţu ocupă ilegal proprietatea, evaluată la aproximativ 15 milioane de euro - preţul pieţei. Este vorba despre 56.800 metri pătraţi ce au fost parte integrantă a UM 02517. Suprafaţ a şi imobilele aferente au fost „transmise din domeniul public al statului şi din administrarea MAp în domeniul public al municipiului Craiova“, prin Hotărârea de Guvern 1012/2005. Ulterior avea să fie încheiat şi un protocol de predare-primire între UM 02517 şi Primăria Municipiului Craiova. În prezent, terenul este încă ocupat de Niţu, care controlează firmele Sorin International şi Sorin International Spedition. Primăria, cu buzele umflate
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, susţine că nici Sorin Niţu, şi nici vreuna dintre firmele lui nu au contract de închiriere, concesionare sau vânzare cu administraţia locală. „Niţu îl ocupă, pur şi simplu, ilegal. N-are niciun fel de contract cu noi. Nici măcar chirie nu ne-a plătit vreodată. De trei ani ne chinuim să-l evacuăm. Avem şi câteva litigii în instanţă. Terenul ne-a fost dat, de la Armată, pentru retrocedări pentru care avem cereri“, declară primarul Solomon.
Firmele lui Sorin Niţu ocupă cele aproape şase hectare de pe vremea când acestea erau administrate de UM 02517, în baza unui contract de închiriere. Armata îl somase însă să elibereze terenul încă din 2005, pe motiv de neplată a chiriei.
La rându-i, Sorin Niţu susţine că ar avea contract de închiriere încă în vigoare cu Armata şi că noul proprietar trebuie să i-l respecte. Admite totuşi că nu a mai plătit chiria, motivând că nu mai are cui, din moment ce Armata nu mai e proprietar, iar primăria refuză să-l recunoască drept chiriaş. „Eu ce să fac?! Să mă spânzur în faţa primăriei că nu vrea să-mi ia banii de chirie?! Sau ce să fac? Să plec şi să închid?! Aş fi făcut şi asta, dar nu am avut cui să las cheile de la porţi“, ne-a replicat Sorin Niţu, în încercarea de a se justifica. Cât despre litigiile cu primăria, Niţu recunoaşte: „Ne încurcăm unii pe alţii: eu pe ei, ei pe mine...“. (Cristian Vasilcoiu)